Mai mulţi români din Norvegia resping acuzaţiile aduse Protecţiei Copilului după scandalul Bodnariu. Într-o scrisoare oficială trimisă ambasadei Norvegiei cu ocazia deplasării comisiei parlamentare la Oslo, 100 de conaţionali care trăiesc de mai mulţi ani în ţara scandinavă avertizează că am fost manipulaţi în a crede că sistemul norvegian este abuziv cu familiile şi se îndreaptă nejustificat împotriva părinţilor.
„Mulți români au căzut pradă manipulării din campania de presă, alții s-au lăsat impresionați de încărcătura emoțională a cazului, alții au văzut în asta un prilej la adăpostul căruia și-au refulat frustrările sau experiențele personale neplăcute, alții au fost atrași de curiozitate sau de senzațional, alții au avut sau au interese de altă natură. Manifestările au fost diverse dar noi aducem în prim plan două evenimente din Norvegia care ne afectează în mod direct. Ne-a surpins neplăcut faptul că Asociația Românilor din Norvegia a trimis parlamentului norvegian o scrisoare în care s-a cerut, în numele românilor de aici, să se modifice Legea de Protecție a Copilului din Norvegia! Înțelegând că o asemenea formă de protest denotă lacune serioase în cunoșterea principiilor fundamentale ale unei societăți democratice, în special suveranitatea, separarea puterilor în stat precum și norme de drept internațional, ne simțim obligați să ne detașăm de astfel de opinii și să declarăm că nu împărtășim ideile respective. Ele sunt comune unui grup restrâns de români cu domiciliul în Norvegia și nu reprezintă opinia majorității, formată din cetățeni români bine integrați cu respect față de lege și autoritatea publică”, se arată în scrisoare.
Românii spun că implicare parlamentarilor de la Bucureşti, care au venit în Norvegia să ceară schimbarea legislaţiei într-un stat recunoscut ca deschizător de drumuri în reformele în justiţie, va avea pe termen lung consecinţe nefaste pentru românii care muncesc şi trăiesc fără nicio problemă în Norvegia.
„O delegație de parlamentari condusă de domnul Mircea Dolha s-a deplasat la Oslo să intervină în soluționarea cazului B. În presa norvegiană se poate citi: ” Anne Karin Hamre, prefectul care a primit delegația română formată din 11 persoane, a folosit timpul pentru a le explica parlamentarilor români, legislația norvegiană. Dar cu toate informațiile primite ei au insistat în convingerea că legea norvegiană de protecție a copilului trebuie modificată!”. Privit din perspectivă norvegiană, un politician care nu cunoaște legea sau care nu o respectă, se autodescalifică. Ca români, trebuie să mărturisim că a fost jenant să citim articolul publicat în urma acestei întâlniri. Nu numai că întâlnirea a fost inoportună dar, va fi în mod sigur, catalogată ca o imixtiune în treburile interne ale altui stat”, spun semnatarii scrisorii.
Şi asta pentru că parlamentarii români au susținut că acest caz poate duce la deteriorarea relaţiilor dintre România şi Norvegia.
“Considerăm o astfel de afirmație în totală discrepanță cu normele diplomatice și încercăm mai jos să aducem câteva argumente lămuritoare. Să nu uităm că avem, ca stat în Europa, și alte nefericite precedente. Copiii din orfelinate, copiii din canale, cerșetorii, sunt doar câteva exemple. La acestea se adaugă statisticile din Uniunea Europeană în care ne aflăm pe locuri deloc măgulitoare la educație, insalubritate în mediul rural, sărăcie, dar mai ales corupția generalizată. Dacă peste toate acestea se mai suprapune și un caz evident de disfuncționalitate politică vom obține o imagine a României pe care nimeni dintre noi nu o dorește. Și ca urmare, în acest context, este lesne de înțeles că opinia publică norvegiană se va modela în defavoarea românilor.”
La locul de muncă și în viața socială va fi greu pentru un român să se simtă confortabil când se confruntă zilnic cu întrebări sau comentarii critice referitoare la politica țării sale de origine.
“Nu credem că acest aspect a fost luat în calcul de politicienii noștri la actuala vizită în Norvegia și nu credem că li se pot acorda circumstanțe atenuante pentru această omitere. Evitarea folosirii căilor diplomatice și intervenția guvernamentală în forma în care s-a produs va avea însă și urmări de altă natură. Să nu uităm că Norvegia este una dintre principalele țări care au avut o masivă contribuție financiară în procesul de dezvoltare și modernizare a societății românesti începând cu anul 2007 la întrarea în Uniunea Europeană. Un exemplu. Doar în perioada 2012-2016 o sumă de 2,4 miliarde de coroane norvegiene va vi alocată României pentru proiecte sociale. În plus, Direcția Vămilor comunică o sumă totală de peste 130 de milioane de coroane trimisă anual de către românii din Norvegia, familiilor din România. Conform BBS, Biroul Central de Statistică, existau la sfârșitul anului 2014, 12.400 de români înregistrați oficial în Norvegia. În România există 60.000 de ONG-uri care au, în total, peste 90.000 de angajați și multe dintre ele beneficiază și de granturile norvegiene”, se mai arată în scrisoarea românilor.
Scrisoarea este adresată lui Adrian Davidoiu, ambasadorul României în Norvegia pentru a o trimite ministerului de Externe și celui al Românilor de Pretutindeni. “Un mesaj de protest față de o politică defectuoasă care nu apără interesele țării și aduce grave prejudicii cetețenilor.”
Copiii familiei românului Marius Bodnariu şi ai soţiei sale norvegiene Ruth au fost luaţi de serviciul de protecţie a copilului din Norvegia – Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi. De asemenea, părinţii ar fi suspectaţi de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii au fost plasaţi în trei familii-surogat, iar de curând a fost deschisă procedura adopţiei internaţionale pentru ei, potrivit reprezentanţilor familiei. Cazul va fi discutat și în Parlamentul European.
