„Oameni mari din Vechiul Testament”, un volum semnat Iosif Ţon

„Noi toţi avem nevoie de eroi. Mici şi mari, tineri şi bătrâni ne uităm în jur şi căutăm eroi care seamănă cu noi, dar care se ridică deasupra circumstanţelor. Eroi care să trezească în noi dorinţele cele mai nobile, eroi care să ne arate cum să ne trăim viaţa dumnezeieşte.”

Aceste gânduri prefaţează într-un mod fericit o nouă carte semnată de Iosif Ţon, numită „Oameni mari din Vechiul Testament”. Este într-adevăr semnificativ faptul că indiferent de perioada istorică, oamenii au avut nevoie de „eroi” care să-i conducă mai departe, în lupta împotriva dificultăţilor de tot felul. Într-un sens special însă, nevoia de eroi şi de eroism a fost cu atât mai mare în timpul comunismului în România, în acea perioadă când a crede reprezenta un act de curaj şi de lepădare de sine, un lucru ieşit din comun, un gest prin care riscai totul.

Iosif Ţon – un om dedicat Cărţii

Pastorul Iosif Ţon s-a născut pe 30 septembrie 1934. În 1981, obligat fiind de autorităţile comuniste, acesta părăseşte împreună cu familia România, stabilindu-se în Wheaton, Illinois, SUA. Iosif Ţon este autorul volumelor „Confruntări”, „Credinţa adevărată”, „Fiţi oameni”, „Trăind prezentul în lumina viitorului”, „Curs de viaţă spirituală” (vol. 1, 2 şi 3), „Oameni mari din Vechiul Testament”, „Viaţa de familie”, „Să ne cunoaştem crezul”, „Umblarea cu Dumnezeu, în unire cu Isus Cristos, sub călăuzirea Duhului Sfânt”.

1973-1981

Cartea de faţă reprezintă o mărturie vie a mesajului pe care Iosif Ţon l-a dat în perioada anilor 1973-1981, cu scopul de a trezi din adormire neamul românesc. „Pentru mine, anii 1973-1981 au fost anii confruntărilor cu statul totalitar comunist şi ceauşist. O întrebare care mi s-a pus adeseori a fost: „De unde aţi avut curaj să vă ridicaţi de unul singur împotriva unui adversar atât de puternic?” Desigur, curajul mi l-a dat Dumnezeu, dar ca om mi-am căutat întotdeauna modele şi surse de inspiraţie. Unele dintre modelele mele şi în acelaşi timp o sursă de mare îmbărbătare au fost profeţii Vechiului Testament.”

Pentru şi în numele lui Dumnezeu

Cuvintele lui Iosif Ţon nu fac altceva decât să ne reamintească faptul că Biblia este o carte vie, având capacitatea de a ne transmite gânduri şi idei care ne vor transforma în sensul bun al cuvântului. Dar în mod deosebit, Biblia ne oferă modele de oameni care au înfruntat împrejurări potrivnice şi au învins, vorbind pentru şi în numele lui Dumnezeu. Noţiunea de profet nu se restrânge doar la capacitatea de a primi viziuni despre viitor, ci se referă în mod deosebit, la însărcinarea de a vorbi cuvintele lui Dumnezeu înaintea oamenilor. „Esenţa profeţiei nu este prezicerea viitorului, ci constă în faptul că acestor oameni Dumnezeu le-a destăinuit planurile Sale şi le-a încredinţat datoria de a le transmite mai departe. Profetul reprezintă instrumentul revelaţiei lui Dumnezeu pentru toţi oamenii. El este cel prin care Dumnezeu ne vorbeşte încă.”

Eroii credinţei

Tezaurul descoperirii profetice din Vechiul Testament este impresionant, fiind reprezentat printr-o pleiadă de oameni aleşi din diferitele categorii ale societăţii să aducă înaintea întregii lumi, adevărul cuvintelor lui Dumnezeu. Ei sunt eroii credinţei, sunt persoane care înfruntă vremurile, îi înfruntă pe conducători, înfruntă chiar şi mulţimile şi lepădând uneori, orice formă de conservare de sine, ei ajung să proclame cu putere adevărul prezent al lui Dumnezeu. Adevărul doar când este rostit are putere vindecătoare pentru cei care îl primesc, iar în acest sens, predicile lui Iosif Ţon culese în volumul „Oameni mari din Vechiul Testament” se constituie ca o provocare pentru generaţia de dinainte de 1989, dar continuă să rămână pline de înţeles şi pentru noi, astăzi.

Lumină pe cărarea credinţei

Începând cu Avraam, părintele spiritual al oricărui credincios, continuând cu ceilalţi patriarhi, cum ar fi Isaac, Iacob şi Iosif, mergând mai departe, prin expunerea modelului excepţional lăsat de Moise, această carte are capacitatea de a ne oferi o lumină clară asupra acestor oameni mari. În acelaşi timp însă, volumul de faţă ne pune la dispoziţie şansa de a ne însuşi modul lor de a fi. În continuare, avem ocazia de a contempla exemplul lui Iov, Iosua, Samson, Samuel, David, precum şi al tuturor profeţilor mari sau mici ai Vechiului Testament. În concluzie, avem în faţă o lucrare completă în ceea ce priveşte acoperirea subiectului legat de oamenii mari ai Vechiului Testament.

„Vremea acelor profeţi şi vremea noastră”

Legat de contextul în care au fost rostite aceste cuvinte, Iosif Ţon, ulterior consemna: „Când predicam aceste predici, ascultătorii mei simţeau asemănarea dintre vremea acelor profeţi şi vremea noastră şi simţeau că vreau să le spun că şi noi trebuie să fim ca ei şi să facem ca ei. Predicile acestea deveneau astfel, adevărate manifeste politice. Ele erau cel mai bun limbaj pentru chemarea la rezistenţă, la îndrăzneala exprimării, chiar cu preţul jertfei supreme.”

Un exemplu de urmat

Acele timpuri caracterizate de opresiune şi reprimarea libertăţii de conştiinţă au trecut. În prezent, ne bucurăm de o libertate la care nu îndrăzneam să visăm acum 20 de ani. Cu toate acestea, curajul de a rosti cuvintele lui Dumnezeu şi de a trăi o viaţă conformă cu voia Sa continuă să rămână o provocare pentru fiecare dintre noi. Poate nu mai există persecuţie, cel puţin în lumea civilizată, dar întotdeauna va exista o rezistenţă împotriva principiilor adevărului şi împotriva descoperirii cunoaşterii de Dumnezeu. De aceea îndemnul de a-i urma pe oamenii mari din Vechiul Testament rămâne valabil şi pentru generaţia prezentă. Şi cine ştie dacă nu cumva făcând astfel, vom fi pregătiţi să învingem tendinţele totalitare care nu au dispărut, odată cu căderea comunismului şi care mereu aşteaptă să iasă la suprafaţă.

Octavian D. Curpaş, Phoenix, Arizona