În ultimul weekend al lunii martie, România va trece la ora de vară, astfel că ziua de 29 martie va deveni cea mai scurtă zi din an. Concret, ceasul se va da cu o oră înainte, astfel că ora 3.00 va deveni ora 4.00. Trecerea de la ora de iarnă la ora de vară are loc în fiecare an în ultima duminică a lunii martie. Ceasul se dă o oră înainte, astfel că acea zi va avea doar 23 de ore. După ce se va trece la ora de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore.

Din cauza acestei schimbări ale trecerii la ora de vară poate apărea tulburarea somnului, pot dispărea pofta de mâncare, capacitatea de muncă şi concentrarea. Pentru a diminua cât cât mai mult efectele adverse, specialiştii ne recomandă ca sâmbătă seara să ne culcăm cu o oră mai târziu sau duminică dimineaţă să ne trezim mai devreme.

Potrivit Historia, ideea trecerii la ora de vară i se atribuie politicianului Benjamin Franklin, care a scris un eseu intitulat „An Economical Project for Diminishing the Cost of Light” (Un proiect economic pentru a diminua costul luminii), trimis editorilor revistei „The Journal of Paris”, în 1784. Pe scurt, Franklin propunea ca parizienii să facă economie de lumânări şi să se trezească mai devreme dimineaţa, pentru a folosi lumina naturală mai mult timp. Dar ideea sa nu a fost pusă în aplicare decât mult mai târziu.

Prima ţară care a adoptat trecerea la ora de vară este Germania, care a luat această decizie în 1916, după care au urmat Marea Britanie, Belgia şi Danemarca. În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 1:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.

Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.  Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979.