Trăim într-o lume care cuprinde o diversitate de popoare ce se diferenţiază prin rasă, etnie, limbă,  cultură, tradiţie, religie ori politică. De-alungul mileniilor, oamenii au învăţat  şi continuă să înveţe mereu, în măsura deschiderii mentale şi sociale, că trebuie să trăiască  în pace şi armonie cu cei din jur, respectându-le opţiunea.

Discutam, recent, cu o personalitate despre cultura popoarelor şi aceasta susţinea că „fiecare naţie are adevărul său şi trebuie respectat”. I-am spus că are dreptate dacă se referă la istorie şi tradiţie. Însă, suntem în mileniul trei şi pretudindeni în lume se promovează drepturile absolute ale omului precum: cel la viaţă, la proprietate, la viaţă privată,  la conştiinţă, la imagine şi dreptul la învăţătură şi  informaţie. Toate drepturile omului cumulate trebuie să asigure viaţa şi perpetuarea fizică şi spirituală, progresul cultural şi regenerarea rasei umane.

Dacă stai să te gândeşti la scopul pentru care am fost creaţi să trăim pe pământ, nu poţi să nu implici o oarecare religie. Fiecare popor are o credinţă, în unul sau mai mulţi zei, la care se închină din convingere sau din tradiţie. Şi cultura se află în diferite stadii de evoluţie, asta în măsura în care membrii societăţii unui popor au avut acces la învăţătură şi la informatizare. A susţine nişte cutume de acum două mii de ani şi a le impune în societatea modernă mi se pare, şi majorităţii cu care am dezbătut această problemă i s-a părut, un conservatorism de rea credinţă care este impus de anumite persoane pentru a se „juca de-a dumnezeul” cu cei din jur. Mai mult, este o încălcare a dreptului la informaţie. Oamenii moderni trebuie să studieze cultura tuturor popoarelor şi multe lucruri frumoase poţi descoperi din tradiţia fiecărui popor, indiferent de stadiul de dezvoltare al culturii care defineşte civilizaţia lui.

E apreciabil când vezi oameni credincioşi în ceva că îşi susţin teoria cu o anumită convingere, însă, Adevărul este doar unul şi nu îl are decât acela care l-a descoperit. Pentru acest lucru trebuie să îl cauţi, să cântăreşti lucrurile şi să vezi că există o singură Cale spre Dumnezeul care a creat toate popoarele şi de la El avem Viaţa. Şi toate aceste răspunsuri la întrebări se pot găsi într-o singură persoană, adică Domnul Isus Hristos, Fiul Lui YEHOVA – Dumnezeu, care a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine… Cine M-a văzut pe Mine, L-a văzut pe Tatăl” (Evanghelia după Ioan capitolul 14 cu versetele de la 6-9). Aşadar, ce este Adevărul? Adevărul este o persoană care trebuie studiată şi cunoscută. Depinde de fiecare cum se raportează, adică îl primeşte sau nu. Deoarece de acest lucru depind: autenticitatea, spiritualitatea şi viaţa atât pământească cât şi cea de dincolo de mormânt ale fiecărei persoane umane. Domnul Isus Hristos este Adevărul absolut în care găseşti dragostea desăvârşită şi poţi atinge absolutul. Toate discuţiile despre Adevăr prin prisma oricărei filozofii sau doctrine nu este altceva decât un „cerc vicios” şi nu se ajunge nicăieri decât la dispute nefondate, specific imperfecţiunii omeneşti.

Stăteam de vorbă cu ceva timp în urmă cu o persoană care era dintr-o ţară necreştină. Mi-a spus câteceva despre liderul religiei lor, comparându-l cu Domnul Isus Hristos. Am întrebat-o dacă a vindecat bolnavi, a înviat oameni din morţi. Ea mi-a răspuns că nu. A doua întrebare a fost dacă liderul acela a murit şi are mormânt. Mi-a dat un răspuns afirmativ. Atunci i-am relatat că noi creştinii, avem o Veste Bună, adică o ştire foarte bună pentru toată rasa umană şi care nu e o efemeridă: Domnul Isus a înviat din morţi şi şade la dreapta Creatorului. El a vindecat bolnavi şi a înviat oameni din morţi. Apoi a fost crucificat, aducând jertfa supremă pentru toată omenirea, ca oricine crede în El să i se şteargă păcatele după ce le regretă, primind astfel iertarea.  După care se naşte din nou din Duhul Sfânt, prin transformarea minţii capătă o nouă mentalitate şi o identitate spirituală şi va creşte în maturitate în măsura în care respectă Legile şi poruncile lui Dumnezeu.  Domnul Isus iubeşte pe toţi oamenii de pe pământ indiferent de rasă, limbă ori etnie şi doreşte ca niciunul să nu moară, ci toţi să primească viaţa veşnică prin El. Mântuitorul lumii a arătat ce înseamnă dragostea de oameni şi aşteaptă ca oricine aude despre jertfa Lui să se întoarcă la „YEHOVA” TATĂL adică Creatorul tuturor popoarelor, cerurilor şi pământului, primind titlul de „copil al Lui Dumnezeu” şi relegarea spirituală de El.

A rămas puţin stupefiată, interlocutoarea mea, a încercat să atace ştirea, susţinând că e acelaşi lider, dar sub un alt chip. I-am spus că Domnul Isus Hristos este unic, are o identitate şi un chip inconfundabil. La sfârşitul discuţiei, a fost de acord că diavolul încearcă din răsputeri să ia şansa oamenilor la mântuire prin îngrădirea de a ajunge la această informaţie, la Vestea Bună care ne-a spus Domnul Isus să o dăm tuturor.

Era o zicală la noi, că dacă religia nu te face mai bun, atunci ori tu nu vrei să fii, ori teoria nu este bună. Legile şi poruncile sunt clare şi sunt concentrate în două mari grupe: ”Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul Tău din toată inima Ta şi cu toată puterea ta şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Dacă îţi iubeşti aproapele nu îi faci niciun rău, nu îl dispreţuieşti. Iată Dumnezeul nostru VIU! Care a vrut, încă de la creaţie, să civilizeze oamenii, prin dragoste, dar şi norme juridice interumane. Domnul Isus a spus că „dacă voieşte cineva să mă urmeze”. „Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit”.  Domnul Isus Hristos nu este reprezentantul unui popor, ci reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ şi aparţine întregii omeniri şi tuturor celor ce Îl primesc şi cred în jertfa lui mântuitoare. Credinţa în El nu face parte din tradiţia vreunui popor, deşi a fost inclus în istoria poporului evreu, este şansa de regenerare şi civilizare a întregii rase umane şi care poate asigura climatul armonios între popoare şi liniştea şi prosperitatea întregii omeniri.    

Aşadar, dreptul la informaţie privind Evanghelia mântuirii îl are fiecare om de pe pământ şi de asemenea şi dreptul la alegere. Însă, nu poate alege dacă nu a auzit  „Vestea Bună” sau „Ştirea bună”.  În limbaj jurnalistic Ştirea  este continuă şi contemporană tuturor generaţiilor de oameni de pe Terra şi este singura care poate avea ca efect întoarcerea la Dumnezeul cerurilor şi al pământului  şi regenerarea rasei umane pornită spre distrugere printr-o gândire primitivă şi primară cauzată de ruptura de divinitate, de sursa de viaţă şi înţelepciune.

Vor veni unii şi se vor revolta că nu noi avem Adevărul. Atâta timp cât ucizi, batjocoreşti aproapele care este creat după chipul şi  asemănarea Lui Dumnezeu şi o faci în numele unei religii, înseamnă că unii se cred dumnezei ei înşişi, însă, toată puterea o are YEHOVA Dumnezeu care este Viu şi care nu a admis ca oamenii să facă aşa ceva. Mai mult, dacă nu Este chemat şi Este respins, lasă oamenii în voia minţii lor blestemate şi păcătoase, însă până la un moment dat. El intervine în istorie, deoarece EL este Creatorul şi Apărătorul celor nedreptăţiţi.

După discuţiile pe care le-am avut cu cetăţenii mi-am dat seama ce privilegiaţi suntem că noi avem această Veste Bună şi o neglijăm, dar oricum ar fi unii dintre cei care zic că sunt creştini, Domnul Isus are slujitori sfinţi pe pământ, datorită cărora El binecuvânteză atât pe cei buni cât şi pe cei răi, având îndelungă răbdare cu toţi dintre noi, aşteptând să ne deşteptăm din somnul acesta al carnalităţii excesive şi al materialismului care a adus numai superficialitate, climat alterat în societate şi rebeliune pe toate planurile, răsturnând valorile şi depărtându-ne de credinţa adevărată şi de spiritualitate.

Aş vrea să nu se înţeleagă că cei care se proclamă creştini sunt superiori altora ori altor popoare. Doar că, Adevărul este unul singur şi trebuie promovat, deoarece este unica şansă ca lumea să nu se autodistrugă prin lupta aceasta înverşunată a răului care, vorba lui Martin Luther,  se „îmbracă şi în sutană” dacă este nevoie ca să distrugă rasa umană.

Conducerile tuturor ţărilor de pe glob, ar trebui să legifereze dreptul la informaţie şi la conştiinţă, deoarece este nedrept să impui cu forţa o religie, atâta timp cât Dumnezeu în Atotputernicia SA nu impune nimănui să creadă în jertfa Fiului Său, dar a dat o poruncă creştinilor practicanţi să ducă Vestea Bună până la marginile pământului. Deoarece, la judecata de Apoi, nimeni să nu poată argumenta că nu a auzit de jertfa Domnului Isus.

Generaţile viitoare au nevoie de o credinţă bazată atât pe intelect cât şi pe sentiment. Ea este exact credinţa ce o promovează Domnul Isus Hristos. El le poate da Viata, să trăiască cu Adevărat şi le poate călăuzi pe Calea spre Dumnezeul Viu care e plin de bunătate, îndurare şi dragoste pentru toţi oamenii, chiar şi pentru cei răi. El nu îşi urăşte creaţia doar faptele oamenilor care nu sunt după Voia Sa divină.

Dumnezeu ne-a creat mai multe rase, etnii şi cu limbi diferite, tocmai pentru a forma o unitate în diversitate. Numai că, unitatea trebuie să fie în primul rând cea duhovnicească, respectiv spirituală, deoarece atunci vom putea să ne respectăm, să ne iubim şi să ne preţuim întocmai cum ne vrea Creatorul şi Mântuitorul nostru. E bine să ne respectăm tradiţile atâta timp cât nu ne obstrutizează progresul şi civilizaţia, e frumos să cunoaştem cât mai multe lucruri şi să avem comuniune culturală, atâta timp cât nu ne afectează evoluţia vieţii spirituale şi sufleteşti. E bine să ne informăm continuu, dar cu atenţie şi în mod selectiv, ca să ne facă mai „puternici”, dar să căutăm şi să promovăm mereu Adevărul este datoria noastră de oameni care iubesc cinstea şi dreptatea.

Scriind acest eseu, m-am întrebat, oare, vor înţelege toţi ceea ce vreau să spun? Biblia mi-a descoperit următorul pasaj: ”Mulţi vor fi curăţiţi, albiţi, şi lămuriţi; cei răi vor face răul şi niciunul dintre cei răi nu va înţelege, dar cei pricepuţi vor înţelege.” (Daniel capitolul 12 versetul 10). Nu îmi rămâne decât să Îl rog pe Dumnezeu să lase peste lumea întreagă un duh de bunăvoinţă, de înţelepciune şi de viaţă peste toţi oamenii, să fie pace, înţelegere şi armonie între toate popoarele.

Marina Glodici, Cluj Napoca, 27 noiembrie 2014