Dacă există locuri frumoase în lumea asta, adevărate perle, în al căror peisaj mirific oamenii se simt mai aproape de Dumnezeu, atunci unul dintre aceste locuri este, de bună seamă, Maramureşul. Maramureşul, ţinut de legendă, cu istoria dăltuită în lemn şi-n piatră, este un tezaur străbun de credinţă, datini, obiceiuri, iar noi, fiii lui, avem datoria să-l păstrăm aşa.
Acest „îndemn – comandă” marchează în mod conştient sau inconştient viaţa de zi cu zi a vălenarilor, chiar dacă trăiesc în localitatea Wiener Neustadt din Austria, aşa cum este cazul domnului Ioan Godja, preşedinte al Asociaţiei româno-austriece „Unirea”, din Landul Niederosterreich şi Viena. Domnul Ioan Godja, cunoscând bine cultura şi viaţa din mai multe zone ale lumii şi constatând valoarea culturii maramureşene, printr-o scrisoare publicată în monografia satului Văleni, scrisă în 2007 de Godja Ioan- Ou, adresează consătenilor săi din Văleni-Maramureş o „Pledoarie pentru Maramureş”, prin care demonstrază necesitatea şi beneficiile „păstrării Maramureşului aşa”.
În Maramureş găseşti în fiecare sat, la fiecare casă, obiect, port, arhitectură, dar mai ales manifestări spirituale caracteristice, oglindite pregnant în folclor. Satele maramureşene, înşirate de-a lungul celor cinci văi: TISA, IZA, MARA, COSĂU, VIŞEU „s-au născut parcă din inspiraţia capricioasă a naturii însăşi, în mijlocul căreia, sunt aşezate…ele cresc din peisaj atât de organic, că nici nu-ţi poţi închipui ca ele să nu fi fost întotdeauna acolo unde sunt”. ( Pop, Mihai, Obiceiuri tradiţionale româneşti , ediţie revăzută, Editura Univers, Bucureşti, 1999, pag. 8). Fiecare sat este, în felul său, un amfiteatru al naturii, un fel de centru al lumii în care se conturează unitatea lumii în spaţiu şi timp. Unitatea acestui spaţiu vine de undeva din vechime , generaţiile se succed, iar tradiţia se transmite.
Localitatea Văleni, o vatră cu bogate tradiţii, un sat curat românesc, aşezat între Iza şi Cosău, este un loc unde s-au păstrat nealterate tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, graiul şi portul popular. Pentru ca acestea să dăinuie pe veci, s-a înfiinţat Asociaţia cultural “Tiberiu Utan”, cu scopul propăşirii vălenarilor în plan spiritual.
În 10 ani de activitate, susţinută moral şi spiritual de localnici, instituţii şi diverse personalităţi publice, Asociaţia a reuşit, în mare parte, să-şi îndeplinească scopul, iar în acest an, inaugurarea obiectivului “Muzeul satului” şi comemorarea vieţii şi operei poetului naţional Tiberiu Utan- fiu al satului- vor încununa o fructuoasă activitate închinată culturii locale.
Muzeul se doreşte să fie nu doar o construcţie, ci un “organism viu” care să refacă ţesătura invizibilă ce leagă oameni, obiecte, ţinută, activităţi, cântece, jocuri, poveşti, într-un tot armonios pe care străinii şi savanţii, nepricepându-l şi neputând să-l trăiască, îl explică filozofic.
Pentru ca toate acestea să se întâmple, îi invităm pe toţi maramureşenii şi nu numai, să participle la Rusalii şi cu alte ocazii la manifestările culturale organizate de Asociaţia “Tiberiu Utan”, deoarece, parafrazându-l pe domnul Godja Ioan din Austria, trebuie să înţelegem că “nimeni nu poate trăi fără rădăcini”, iar scopul sărbătorii noastre este o întâlnire cu fiii satului şi să ne amintim de cei care ne-au lăsat o moştenire atât de mare: un Văleni şi un Maramureş ce trebuie să rămână aşa.