Când vorbim despre închinare, suntem tentaţi să ne referim strict la plecarea în faţa cuiva, sau a sta pe genunchi în faţa divinităţii sau a unui simbol. Închinarea oglindeşte chintesenţa sistemului de valori, a identităţii spirituale, existente sau nu, în vieţile noastre. Ea se poate vedea dacă este autentică prin alegerile noastre în viaţă.  Şi spun asta deoarece această stare de recunoaştere a suveranităţii cuiva ori a unui lucru care primează în viaţa noastră se poate observa  prin deciziile noastre.

Cel mai revelator exemplu este cel al Domnului Isus. Aflat după patruzeci de zile de post, Satan a venit sa-L ispitească. Mântuitorul era flamând şi secătuit de vlagă după zile şi nopţi de veghe în rugăciune. Cel rău i-a propus să i se închine lui că îi va da sub stăpânire toată lumea asta. Ştiţi ce i-a răspuns Domnul Isus? Iată ce: „Este scris: Domnului Dumnezeului tău să i te închini şi numai Lui să-l slujeşti”.  Îmi amintesc de un episod din viaţa mea în care, fiind pe şomaj, chiar după revoluţie, a venit cineva la mine şi mi-a propus un post de director la firma lui  şi contra acestui fapt să am o legătură “amoroasă” extraconjugală cu el. L-am întrebat dacă este creştin. Mi-a răspuns  imediat că da şi că este însurat. Purta verighetă. Bine, dar a fi creştin înseamnă a-ţi iubi şi respecta familia şi pe aproapele tău. Nu? Da, dar nu aşa exagerat cum susţineam eu, spunea el. I-am răspuns că nici să-mi dea triplu salariul pe care mi l-a promis nu accept să fac acest contract diabolic cu el. Marea mea satisfacţie a fost că nici nu m-a tentat acestă ofertă. I-am spus că nu îmi vând sufletul chiar dacă am atâtea nevoi pământeşti de acoperit din punct de vedere financiar.  A plecat foarte ruşinat de lângă mine, deoarece i-am spus că  Domnul Isus îl va pedepsi pentru tentativa lui de a mă corupe şi fapta lui josnică de a profita de necazurile  altuia. Dumnezeu mi-a purtat de grijă şi îmi va purta până la sfârşitul vieţii. Vreau acum să vă întreb: ştiţi cât a costat mântuirea sufletelor noastre? Viaţa Fiului Lui Dumnezeu. Merită să încalci legile şi poruncile lui Dumnezeu ? NU! Din păcate, însă, mulţi se duc cu valul acesta al modei de a te “adapta” la modernitatea care înseamnă pentru ei desfrâu şi batjocorirea vieţii altuia. Credeţi că Dumnezeu nu vede? BA DA! El nu va sta nepăsător faţă de sufletele celor care îl caută din tot sufletul pe El.  Dumnezeu binecuvântează puţinul şi dă izbândă în viaţă şi bucurie! Atunci când El este cea mai mare valoare a ta.

Închinarea este, aşadar, cumulul valorilor şi al priorităţilor  alese. Domnul Isus spune în predica sa de pe munte la Matei capitolul cinci, că, acolo unde este comoara noastră este şi inima noastră. Ce faceţi în momente de criză? Acceptaţi oferta diavolului de a vă trăda semenul  ori a-i face rău altuia, sau de a renunţa la stima de sine pentru o recompensă deşartă,  pierzându-vă sufletul pentru veşnicie? Merită? Merită să te umpli de mândrie şi de îngâmfare atunci când ai bani? NU! Ştiţi de ce? Aici totul e vremelnic şi goană după vânt, după un  calcul obiectiv. A-ţi da închinarea unui stăpân mincinos şi înşelător care îţi promite o viaţă mai uşoară aici în schimbul vieţii tale veşnice, e o greşeală ireparabilă! Luaţi exemplul Domnului Isus. Împotriviţi-vă tari în credinţă ofertelor care vreau să vă tragă în jos, care vor să vă facă să renunţaţi la cinste, omenie dreptate şi adevăr! Ar fi cazul să ne analizăm fiecare, oare, cui ne închinăm şi cui îi slujim?  Predaţi-vă cu totul lui Dumnezeu! El va lucra pentru noi care credem în El şi acceptăm să fim buni, modeşti plini de dragoste până la sfărşit!

Închinarea mai înseamnă şi un lucru care te stăpâneşte, care te domină. Ceva ce iubeşti prea mult. Împărăţia lui Dumnezeu este o dimenisune în care toată închinarea, primordialitatea şi iubirea trebuie dată Lui. Şi asta pentru că dacă nu e aşa, atunci nu îl slujeşti. Şi nu se poate sluji la doi stăpâni. Ori lui “Dumnezeu ori lui mamona”  Din păcate sexualitatea, poziţia socială şi dorinţa de înavuţire  sunt motivele pentru care mulţi părăsesc învăţăturile sănătoase şi se închină celui rău. Pentru că diavolul se foloseşte mereu de nevoile oamenilor şi încearcă să îi deruteze, pentru a-i lua şansa rasei umane de a fi mântuită prin jertfa Domnului Isus.

De aceea, Biblia spune că toate încercările sunt menite să ne edificăm credinţa în Dumnezeu, deoarece “toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce se încred în El şi sunt chemaţi după planul Său” de mântuire. Dumnezeu ne va da o iubire necondiţionată, o viaţă echilibrată, puterea Duhului Sfânt în necazuri, pace, mulţumire şi odihnă în sufletele noastre, tiltlu de copii ai Lui şi o bogăţie “nestricăcioasă” care nu e supusă efemerităţii, dacă ne închinăm Lui cu viaţa noastră, faptele noastre şi cu tot ceea ce suntem noi, fiind curăţiţi de osânda păcatelor prin jertfa Domnului Isus de pe Calvar.

Mă rog ca toţi  să gustăm din fericirea vieţii veşnice încă de aici de pe pământ şi să avem în faţă întotdeauna viaţa Domnului nostru Isus Hristos şi să călcăm mereu pe urmele Lui. Doamne ajută! Doamne dă izbândă!

Marina Glodici, Cluj Napoca, 4 martie 2014