Andreea este Andreea și nu poţi s-o încadrezi într-un tipar fix. Are câte ceva din tot și din toate, inclusiv gramul de nebunie de care este nevoie să demarezi lucrurile care la prima vedere par imposibile, iar la final se dovedesc a fi geniale.

Cine este Andreea Ciortea?
Andreea Ciortea este sibianca venită în Baia Mare din dorința de a contribui la materializarea unui vis: proiectul Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii 2021. De formație sunt profesor, însă parcursul profesional mi-a deschis perspective diverse, cele mai multe în direcția educației și a culturii. Sunt formator, manager cultural dar, în primul rând, sunt un om îndrăgostit de oameni, care trăiește și construiește cu pasiune, mereu în miș­care. Constanta vieții mele profesionale este munca cu tinerii. De aici îmi vin energia și optimismul. Îmi place să cred despre mine că sunt o ardeleancă așezată, care mănâncă elefantul cu lingurița, un om răbdător și atent la detalii, care l-a șters pe nu se poate din vocabular.

De ce Baia Mare?
Este foarte simplu. E primul oraș din România, după Sibiu, în care mi-ar plăcea să trăiesc. Asta spune totul. Am simțit ce înseamnă Cultura Ospitalității încă din primele mele zile în Baia Mare, nicio clipă nu am avut impresia că aș fi departe de casă. Acest oraș are o energie aparte, trăiește prin oamenii săi frumoși. Unul din cei mai dragi oameni din viața asta mi-a arătat, la Sibiu, spiritul Maramureșului, m-a învățat să fii demn și să-ți ții calea, cu încăpățânare și înțelepciune deopotrivă. Când am venit în Baia Mare, acum o jumătate de an, am luat cu mine și dorul lui de Maramureș, am vrut să cunosc spiritul maramureșean la el acasă și, de atunci, Baia Mare a devenit și casa mea.

Ce plusuri și minusuri are orașul tău „de adopţie”?
Limitările îți dau întotdeauna proiectul. Baia Mare este un oraș postindustrial, a fost la un moment dat cel mai poluat oraș din țară, după Copșa Mică. Pe de o parte, cred că fiecare oraș este altfel, are propriul său ADN, cu propriile limitări și atuuri. Și-apoi, de aici se declină și motivațiile ce recomandă orașul pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021: poziționarea sa geografică, aproape de granița a trei țări, poartă de intrare în Maramureș, diversitatea culturală, o economie ce valorizează industriile creative și noile forme de dezvoltare antreprenorială. Atunci când spunem Baia Mare și Maramureș, ne gândim la o destinație turistică unică în România și Europa. Dacă vorbim despre ce se poate îmbunătăți, consider că este foarte important să accesibilizăm această parte a țării și, spre exemplu, să punem mai bine în valoare și să promovăm cultura tradițională din Maramureș: folclor, meșteșuguri, patrimoniu culinar, ritualuri arhaice.
Binele este dușmanul mai binelui, iar mai binele este dușmanul lui foarte bine. Cred că avem capacitatea să transformăm orice minus în plus, că putem demonstra că este loc pentru foarte bine.

Ţi-ai pus amprenta și ai iniţiat multe evenimente care ulterior au devenit brand. De unde îţi vin ideile?
Cu toții avem idei foarte bune, modul în care le pui în practică, cum reușești să le dai viață și, totodată, cum le ții în viață mi se pare foarte important. Aici cred că e cheia. Alături de încă un ingredient: pasiunea. Dacă nu mă identific cu un proiect, dacă nu îmi place ceea ce fac, dacă nu găsesc semnificație, ori nu îl accept, ori nu se arată. Succesul unei idei bune se măsoară în timp și în oamenii pe care reușești să îi faci părtași la visul tău. De unul singur e mai greu. Mai mult, e important să fii un bun conector, să poți inspira, să fii credibil și autentic în ceea ce înfăptuiești. Cele mai bune idei s-au conturat împreună cu echipele cu care am colaborat. O idee foarte bună, implementată prost sau deloc, nu există.
La Sibiu, spre exemplu, proiectul meu de suflet, s-a conturat din întâlnirea cu inițiatorii mișcării online La Blouse Roumaine și Muzeul ASTRA. Împreună am hotărât să pornim inițiativa și la Sibiu. Așadar, tot în echipă. O echipă căreia, în 2014, i s-au alăturat peste 4.000 de oameni, apoi încă vreo 7.000 anul trecut, iar comunitatea crește organic de la an la an.

Ai fost în echipa care a transformat Sibiul în Capitală Europeană a Culturii. Cum a fost?
În 2007 am fost manager cultural în cadrul Centrului Cultural German din Sibiu, iar din această postură am colaborat cu echipa coordonatoare a programului SCCE2007. Anul 2007 a fost unul din cei mai intenși ani din viața mea, a fost anul în care visele au prins contur, în care am reușit să implementăm proiecte aparent imposibile, nebunești. Spre exemplu, am dezafectat o centrală termică și am transformat-o în centru de artă digitală, design și tehnologie. O hală industrială, în mijlocul unui cartier de blocuri, într-un cartier aflat la periferia orașului, a devenit spațiu pentru experimente culturale și artistice, spațiu al dialogului între artiști din mai multe colțuri ale lumii, comunitate locală și turiști. Am trăit fiecare pas al acestei transformări cu maximă intensitate, căci fiecare etapă este importantă și are farmecul ei. De la primul pas, cel de șantier, de pregătire, cum s-ar zice “de șmotru”, când încă se frământă aluatul, până în momentul în care începi să întrezărești rezultatul, când vezi un spațiu forfotind de viață, pregătit pentru artist, pentru public, pentru a dăinui. Este momentul în care te oprești, fie și pentru o clipă, si-ți spui: aici se întâmplă ceva, acum se mișcă lucrurile! 2007 a fost anul în care i-am câștigat în echipă chiar și pe cei care priveau cu scepticism și neîncredere demersurile noastre, anul în care l-am trimis pe “nu se poate” acolo unde îi este locul – la arhivă.

Cum ai ajuns să faci parte din echipa băimăreană?
Povestea începe cu invitația bunei mele prietene, Iulia Gorneanu, care a organizat anul trecut Festivalul Fashion and Heritage în Baia Mare și cu care, de vreo doi ani, tot adunăm lumi frumoase, cum ne place să spunem, depănând povești despre ie și patrimoniului tradițional românesc. Și iată că anul acesta s-au adunat lumile în Baia Mare. Aici, în cea devenită între timp a doua mea casă, am avut bucuria să cunosc doi oameni care m-au convins, cu fapte și fără prea multe cuvinte, că atunci când îți dorești cu adevărat să înfăptuiești un lucru se poate. Acești doi oameni de care vă spun sunt Vlad Tăușance, directorul artistic al proiectului Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii 2021 și Cătălin Cherecheș, primarul Municipiului Baia Mare. Am regăsit în hotărârea lor spiritul și efervescența Sibiului dinainte și din timpul anului 2007, când un întreg oraș arăta Europei că în România se face treabă. Propunerea de a mă alătura echipei Baia Mare 2021 m-a onorat. Am și mărturisit în acel moment că mi-e dor de încă o Capitală Culturală, pentru că atunci când trăiești, ca operator cultural, atmosfera unei Capitale culturale europene, nu ai cum să nu îți dorești să nu se repete.

Ce atuuri are Baia Mare în competiţie?
În jurul brandului cultural “Baia Mare – Cultura Ospitalității” se construiesc direcțiile majore ale proiectului. Mai mult, programarea culturală se bazează pe o sinergie a tuturor domeniilor și expresiilor artistice, pe convergența industriilor creative. Programarea culturală combină procesul curatorial întrepri ns de către directorul artistic cu un program de selecție bazat pe concursuri internaționale de proiecte. Au fost create zece linii strategice, construite ca platforme deschise, care să ofere operatorilor culturali din România, Europa și de peste tot din lume, un spațiu generos de desfășurare și implicare în procesul organizațional. Living Academia, Digital Masters, Translating Traditions sau Social Art & Interventions sunt doar câteva dintre ele.
Viziunea lui Vlad Tăușance pentru programarea culturală urmează politica porților deschise, precum și logica internă a unui startup: prototipare – validarea conceptului – testare – validarea pieței – producție – evaluare – scalare. Este abordarea care cred eu că ne diferențiază, alături de numirea, încă de la bun început, a unui director artistic. La toate astea mai vreau să adaug un element important: acum, Baia Mare are șansa de a se inventa și reinventa prin cultură, are șansa unei schimbări structurale. Poate deveni, dintr-un fost oraș minier, unul care să renască – atât social și educațional, cât și economic și turistic, prin cultură.

Ce contribuţie și cât ar trebui să se implice băimărenii în acest proiect?
Băimărenii s-au apucat deja de treabă! Și au dovedit-o cu prisosință în decembrie, atunci când, cu șapte zile înainte de susținerea candidaturii în fața juriului internațional, am demarat pagina Facebook a proiectului Baia Mare 2021 și campania “21.000 pentru 2021”. Am vrut să demonstrăm juriului, și nu numai, în ce măsură se mobilizează comunitatea, modul în care este susținut proiectul și cât de importantă este implicarea fiecăruia. În cinci zile de la start aveam peste 25.000 de aprecieri, colegii mei au răspuns la sute de mesaje venite din țară și din diasporă. De mult nu trăisem atâta emoție. Baia Mare cunoștea proiectul, Baia Mare își susținea proiectul! Chapeau-bas! Comunitatea locală a demonstrat că Baia Mare este orașul promovat și susținut de oamenii săi.

Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii 2021 este un proiect pe care fiecare trebuie să și-l asume, să-l integreze și să înțeleagă că își poate aduce o contribuție vitală la dezvoltarea lui. Deciziile pe care le luăm acum au efect pe termen lung. Este un proiect care se uită, în primul rând, spre viitor. Nu la ce am făcut, ci la modul în care putem schimba, redesena și implementa într-o altă manieră practicile existente. Cele culturale și nu numai. Caietul de candidatură oferă foarte multe detalii, inclusiv referitoare la modul în care înțelegem să construim publicuri, să dezvoltăm comunitatea.
Cred că fiecare își poate aduce contribuția la proiect, de la voluntariat la proiecte culturale, educaționale și sociale, la inițiative în industrii creative sau turism. Mi se pare foarte important să înțelegem că singur ai mai puține șanse decât atunci când lucrezi în echipă, sau decât atunci când faci parte dintr-o familie.

În acest moment, timpul este cea mai importantă resursă. Nu e timp pentru comentarii de pe margine, nu e timp pentru a ne pune singur piedici. Fiecare membru al comunității își poate aduce aportul și este important pentru proiectul numit Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii 2021. Înainte de toate, însă, fiecare este responsabil și are puterea să schimbe ceva în propria ogradă. Vrem schimbare întotdeauna în curtea vecinului, dar uităm că orice schimbare (în bine) începe cu noi.
Ana Pop