Omul de cultură Teodor Ardelean este unul dintre cei 29 de profesioniști pe care Cătălin Cherecheș îi are în echipa sa pentru a duce mai departe dezvoltarea comunității băimărene. Împreună cu acesta, la ideea directorului Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Cătălin Cherecheș a inițiat un proiect în urma căruia aici, acasă, se va înființa Universitatea Baia Mare. Despre acest lucru și despre alte aspecte importante care ar duce la o dezvoltare armonioasă și durabilă atât a județului Maramureș cât și a municipiului Baia Mare, Teodor Ardelean ne vorbește în rândurile de mai jos.

Cum vedeți dezvoltarea economică a municipiului Baia Mare, implicit a județului Maramureș în următorii patru ani?

Evident că pentru județul Maramureș dimensiunea dezvoltării economice este cea mai importantă având în vedere mersul lumii, mersul României și mersul vieții oamenilor care depind de această dezvoltare economică. Fiind un județ „periferic” cu avantajele pe care ni le dă apropierea de anumite granițe ce devin din ce în ce mai elastice și mai fluide dar cu dezavantajul marii depărtări de capitală, Maramureșul este implicit în afara marilor coridoare de transport. Cred că toată lumea își aduce aminte de marea bătălie ce s-a dat pentru Drumul Rapid Baia Mare – Vaja pentru a ne lega de infrastructura rutieră maghiară care s-a dezvoltat atât de mult încât a atins în mai multe puncte granița României, Ungaria fiind pregătită pentru aceste conexiuni, neavând noi suficiente energii și suficientă voință să le facem. În consecință, văzând cum merg lucrurile și în țară și ele șchioapătă exact pe această corelație între dezvoltare economică și dezvoltare economică a infrastructurii eu sper că pornirile care s-au făcut să fie de bun augur pentru viitoarea dezvoltare economică. La ce porniri care s-au făcut fac trimitere? Deși este campanie electorală nu avem voie să fim nihiliști. Trebuie să remarcăm faptul că, în ciuda tuturor polemicilor și criticilor, axa Baia Mare – Cluj este acum excelentă, axa Baia Mare – Satu Mare este excelentă. Chiar și legătura cu Zalăul, deși ea are și niște sincope datorită faptului că sunt și niște drumuri județene este bună. Avem drumul pe la Cavnic, tronsonul Baia Sprie – Bârsana, care este bun, lucrările efectuate pe Gutâi avansează și mai trebuie făcută legătura cu Suceava. După ce axele rutiere sunt finalizate și finalizarea lor nu este departe deja altfel se pune problema și din punct de vedere al atragerii în continuare al capitalului. La acest capitol este important și Aeroportul Baia Mare.

Am fost printre cei care am trăit un sentiment de mare bucurie cu semnarea și punerea temeliei unei noi capacități de producție în apropierea aeroportului a celor de la Dumbrăvița. Aceștia reprezintă o fabrică modernă de perspectivă, o investiție serioasă americană care s-a derulat întotdeauna în termenii stabiliți și care găsindu-și încă un plasament chiar în apropierea aeroportului se vede o speranță în dezvoltarea transportului aerian de mărfuri. Deci, următorii patru ani vor trebui să fie anii în care administrațiile județeană și ale marilor localități cu posibilități de dezvoltare a infrastructurii, în sensul punerii la dispoziție a terenurilor pentru parcurile industriale și eu văd la graniță, la orizonturile anului 2020, la finalul următorului mandat, o anumită prosperitate din acest punct de vedere. Astfel vor fi încheiate unele capacități care deja s-au pornit și conexării acestora cu coridoarele de transport. Multă lume nu știe că județul nostru are exporturi în valoare absolută mai mare decât județul Cluj, cu toată dezvoltarea uriașă a Clujului, datorită industriei pe care probabil administrațiile județene de până acuma le-au considerat că merg de la sine și nu trebuie neapărat puse în vizor sau stimulate. Capacitățile economice din diverse localități ale județului Maramureș și Baia Mare precum și cele care vor veni, pentru că noi am votat în Consiliu Local primele proiecte în legătură cu dezvoltarea celui mai mare parc industrial din România, și colaborarea foarte bună pe zonă metropolitană cu orașele și satele din aceste împrejurimi mie îmi dau speranța că vor constitui o deschidere stimulativă. Administrațiile nu au ce face altceva. Ele nu investesc în economie dar trebuie să pună temelia ca lucrurile să poată să curgă firesc. Întâi să fie atractiv pentru cei care investesc și apoi să demonstreze voință politică și publică în sensul de a realiza facilități de infrastructură și, de ce nu dacă e posibil, și facilități economice cât permite legea.

Domnul Cătălin Cherecheș a vorbit despre un proiect care prevede înființarea unei universități a municipiului Baia Mare. Cât de important este acest proiect și ce ar aduce în plus pentru Baia Mare și județul Maramureș?

Pe istoricul problemei lucrurile trebuie cunoscute. În 1961 Baia Mare a pășit în rândul orașelor cu învățământ superior. La vremea aceea țara avea 16 regiuni și în afara marilor centre universitare, București, Iași, Cluj și Timișoara, apăruseră și alte universități și în fiecare reședință de regiune s-au înființat astfel de unități. Datorăm acelei politici începuturile universitare în Baia Mare dar datorăm și unor oameni care au avut contribuții importante pentru a pregăti o astfel de lucrare. Aici mă gândesc la domnul profesor universitar Gheorghe Pop, venerabilul întemeietor și rector fondator. Mi-a fost și conducător de doctorat și eu am fost primul absolvent al Școlii de Filologie de la Baia Mare, ca doctorand al domniei sale. În timp, dezvoltarea universitară a fost frânată în politicile partidului de la acea vreme pentru faptul că s-a considerat că intelectualitatea nu trebuie neapărat să conducă peste tot. Clasa muncitoare conducea țara și intelectualitatea trebuia să își facă datoria, dar au avut loc dezvoltări. Dezvoltarea economică a țării a fost excepțională. Au avut nevoie de mulți ingineri și s-a dezvoltat foarte mult chimia, mineritul și metalurgia. Drept urmare și centrul nostru universitar a avut ca pondere pregătirea pentru aceste domenii și au mai rămas și filologie, biologie, științe biologice. La orizontul anului 1989 noi eram într-o situație caraghioasă. Termina cineva filologia la Baia Mare și pe diploma lui scria Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de Subingineri Baia Mare, licențiat în filologie. Au venit mai apoi vremurile în care s-a dezghețat totul, universitățile au putut să se dezvolte iar unele s-au prea dezvoltat. Baia Mare a mers într-un trend ușor iar de la același nivel Oradea a săltat. De la circa 3-400 de studenți Oradea a săltat la 30.000 de studenți în zece ani iar Baia Mare de la 3-400 de studenți în 1989 a săltat la 5.000 de studenți. Unii reproșează faptul că nu a fost suficientă voință. Da, la Oradea voința pusă în operă a însemnat cuplaj între oameni politici, distinși intelectuali orădeni și nevoia de a redeveni oraș cultural și academic important. Din păcate, la noi în Baia Mare a avut o prea mare inerție această idee că suntem oraș minier iar acuma zero. Dezvoltarea Universității din Baia Mare nu a ținut pasul cu mersul vremurilor și s-a mai întâmplat ceva în urmă cu aproximativ cinci ani. Atunci Universitatea din Baia Mare s-a predat Universității Tehnice din Cluj Napoca, devenind Centrul Universitar Nord Baia Mare. Nu trebuie să fim în rândul criticilor celor care au făcut această manevră dacă manevra este reușită. Dacă este reușită sau nu manevra trebuie să o aprecieze cadrele didactice și cei care își dau pruncii la facultăți pentru că probabil unii s-au așteptat ca Baia Mare să se dezvolte nu doar să se conserve. Acum suntem într-o situație destul de bună la universitate.

Noi suntem în rândul centrelor universitare din țară având Centrul Universitar Nord Baia Mare dar nu avem universitate proprie. Nu avem Universitatea Baia Mare. Proiectul este într-adevăr proiectul domnului primar Cătălin Cherecheș numai că dânsul în generozitatea sa deplină spune lucrurilor pe nume, că acest proiect vine de la ideea mea. Și așa este. Eu nu mai pot la vârsta mea nici să fiu rector, nici președinte de Consiliu academic, dar ca cetățean nu renunț la idee. Am servit cinci ani și jumătate în această Universitate băimăreană și am avut succese cum nu le-a avut niciodată universitatea și sufletul meu precum s-a pus în bibliotecă așa s-a pus și în universitate. Mergând noi în acest tandem, eu și Cătălin Cherecheș, dacă vremurile ne vor fi favorabile în continuare proiectul nostru înseamnă înființarea unei noi universități, nu transformarea celei existente. Ideea este de a construi o universitate, de a o edifica instituțional pe o altă paletă bine configurată de dimensiuni universitare de profile, de specializări și de facultăți. Chiar dacă se vor deranja cei de la secția de Arte pentru că sunt prestigioși, din cadrul Facultății de Litere, ei au început-o timid sub tutela Timișoarei iar acum au și licență și masterat dar noi vrem să dezvoltăm pe dimensiunea aceasta a diacroniei orașului. În 5 mai s-au împlinit 120 de ani de la întemeierea Școlii de Pictură Băimărene și pe această dimensiune am vrea să constituim o facultate complexă care să poată să școlarizeze și în final să ofere câmpului cultural nu doar specialiști în pictură și sculptură cum sunt cei de acum ci și profiluri dintre cele care acum dezvoltă industriile creative ce sunt cele mai mari aducătoare de profituri inteligente, adevărate și cele care rulează cel mai repede rotațiile de capitaluri investite. Poate fi designul industrial, designul vestimentar sau cel al mobilierului, al arhitecturii modulare peisagistice, designul turismului bine conservat sau arta populară. Pot fi dimensiuni de acest gen în care noi suntem pivotul, cei care păstrând aici noi mergem mai departe. La Facultatea de Litere există astăzi încă specializarea Etnologie, dar pentru ce obiective majore avem noi în cercetarea volohilor din Ucraina, a goralilor din Slovacia și Polonia, toată această întreprindere științifice e nevoie să fie dezvoltată aici arheologia industrială și postindustrială. Noi avem nevoie, pe lângă toate aceste fabrici mari care există, de cercetare și dezvoltare inventică și inovativitate în domeniul acesta pentru că facultatea cea mai bună de profil este la Brașov. În continuare sunt oportunități de dezvoltare a liniei de palete, de discipline, specializări și profiluri și suntem în relații chiar și cu universități de prestigiu din Europa. Acreditarea unor astfel de linii noi universitare nu este deloc simplă și vom urma toți pașii pornind de la modelarea Centrului Vechi al orașului, unele segmente deja fiind începute și finalizate și continuând cu punerea în valoarea a unor clădiri exact pentru a le transforma în edificii cu virtuți și misiune universitară. Suntem într-o perioadă în care se scot pe piață multe idei dar ceea ce v-am spus acuma nu este mai mult decât s-a spus deja ci este chiar mai puțin doar un pic mai dezvoltat. Nu voi vorbi de toate profilurile pe care le avem în minte pentru că unele nici nu trebuie date în vileag. A le da în vileag înseamnă a da o idee cine știe cui. Încă în țara aceasta învățământul universitar nu urmează cursul acela de idei ce străbat aerul național ci urmează pur și simplu o inerție. Voi mai spune că undeva la intersecția dintre marile științe care sunt lingvistica, istoria, sociologia, antropologia, etnologia noi găsim paliere de dezvoltare inclusiv conturând și construind profiluri instituționalizate. Nu îi școlarizăm degeaba ci să aibă finalizate.

Vorbeam despre înființarea unei universități aici, în Baia Mare. Cum vă veți implica pe mai departe în creșterea calității actului educațional?

De la nivelul meu de cetățean lucrurile acestea prind contur ușor. Eu sunt un om cu multe conexiuni și legături. Oamenii trebuie să își însușească roluri și rosturi și pe care să și le fixeze ei. Ți le dă viața, dar ele nu sunt neapărat autorizate prin diplome și fișe ale postului. Dacă eu m-aș fi luat după fișa postului, eu mi-am întrecut de zeci de ori fișa propriului meu post. În postul meu nu scria nicăieri să țin legătura cu comunitățile românești din străinătate sau cu Academia Română sau cu lectoratele românești. Avem 96 de lectorate românești în străinătate și baza de date a lor nu e la Ministerul Educației ci aici, la noi, la Bibliotecă, la asociația noastră Familia română care editează această revistă, cea mai importantă publicație pentru românii din străinătate. Noi facem biblioteci și la comandă scurtă. Am făcut înainte de Crăciun o nouă bibliotecă în două săptămâni într-un sat în apropiere de Madrid. Educația nu trebuie să fie un capitol identificat și așezat în perimetrul Ministerului Educației Naționale. Dacă lăsăm totul pe minister niciodată nu vom avea educație românească. Educația începe din burta mamei și se continuă după aceea în familie, școli și societate. Societatea și școala trebuie să facă educație și să o ia ca pe cea mai importantă obligație a adultului față de ceilalți și adultului față de sine pentru că noi trebuie să vorbim și de educație permanentă. În Baia Mare vom avea probabil în doi ani și o universitate populară. Noi am crezut într-o vreme că universitățile populare sunt creații ale comunismului în România pentru că atunci era obligatoriu dar aceste universități au fost gândite la începutul secolului XVIII. Noi avem de apărat o tradiție și Universitatea populară Baia Mare trebuie să se înființeze. Implicarea în educație pentru mine este fundamentală dar eu cred că trebuie să fie pentru toată lumea fundamentală.

Având în vedere că Baia Mare are șansa să devină Capitală Europeană a Culturii în 2021, ce impact va avea acest proiect asupra dezvoltării județului Maramureș?

Este o fereastră de oportunitate uriașă pentru Baia Mare. Cred că cea mai multă lume este surprinsă, chiar și din oraș pentru pașii făcuți și până la ora actuală dar mai ales este surprinsă țara. Toată lumea îmi transmite admirația, satisfacția pentru faptul că Baia Mare a intrat în careul acesta de patru orașe care vor merge în fața comisiei în septembrie pentru a se găsi orașul cel mai potrivit să reprezinte România alături de Grecia în această competiție. Multă lume spune că Bucureștiul nu are șanse pentru că în general nu sunt preferate capitalele. Eu nu spun că nu are șanse. Bucureștiul este luat la dimensiunea lui și trebuie să vină cu mult mai mult la nivelul populației uriașe de peste 2 milioane și jumătate de locuitori. Timișoara și Clujul sunt orașe cu populația de pese 300.000 de locuitori. Unii ne dau șanse tocmai prin prisma acestui  capital, populație nu prea multă care are dezvoltat formatul de comunitate. Deci, cetățenii își iubesc orașul și își urmează liderii. Va conta foarte mult chiar și această inițiativă a unirii administrației cu cetățenii. Aceste comitete de cartier nu le are nimeni în România și în general le au doar țările foarte civilizate. Nu este important să ai două opere, două teatre naționale, 6 universități de stat cum are Clujul. Ceea ce facem noi în Baia Mare este de un format care cred eu că place mai mult comisiei pentru că el nu merge pe grandoare. Prestația noastră la București în fața comisiei a adus atunci cele mai bune notări și eu cred că în continuare șansa noastră este foarte mare și rămâne. Șansa noastră vine și din faptul că acolo sunt menționate dimensiunile relaționale dintre Baia Mare și tot ținutul din care lucrurile polarizează spre Baia Mare. Aici se face navetă culturală nu numai navetă economică. Naveta culturală înseamnă că e un pol cultural, e un pol de gravitație În principal este vorba despre faptul că prin d4imensiunile culturii scrise, prin dimensiunile creației sub toate aspectele ei Baia Mare s-a validat ca un pol de atracție și ca un oraș în care într-adevăr există un climat propice. Există în Baia Mare o emulație. Este un pol important, un nucleu din care iradiază lumină și din care se adună spre zona luminoasă a Băii Mari oameni care văd în Baia Mare altceva. Creșterile culturale vin din fonduri educaționale foarte serioase și mă bucur că trăiesc într-un oraș care învață, care se autoeducă foarte bine. Misiunea noastră este fascinantă, cultura este ea însăși o fascinație. Cunoașterea este cel mai frumos dar după darul vieții și a te pune în slujba lor este cel mai frumos apostolat de viață.

Baia Mare și județul Maramureș dispun de un patrimoniu bogat. Referitor la acest aspect, cum vedeți o dezvoltare a turismului?

Ca să faci turism trebuie întâi să ai apoi ceea ce ai să exercite o chemare. Ca această chemare să poată deveni operațională trebuie să crezi căile de acces a doritorilor către ce oferi tu. Ce îmi place mie la câte s-au făcut până acuma în Maramureș îmi place dimensiunea seriozității. Adică, acolo unde s-au făcut lucrurile s-au ferit de kitsch-uri și elementele sunt bogate de autentic. Sigur că mai sunt și scăpări dar segmentul turismului adevărat și fascinația pe care o are Maramureșul sunt evidente. Cele opt monumente UNESCO sunt mai multe la număr decât ceea ce oferă alte țări. Nouă monumente UNESCO are Ungaria și Olanda, opt are Bulgaria. Țara aceasta a Maramureșului are mai multe monumente cât alte țări la un loc.

Trebuie să ții corsetul, corsetul însemnând dimensiunile până la care ești autentic. Dincolo devii barbar, devii grosolan. Am pierdut foarte mult în sensul distrugerii caselor țărănești. Ar fi păcat ca într-o zi să cercetăm ceea ce a fost numai din cenușă. Mai bine să întreținem cât suntem noi în viață și putem să mai facem ceva. Să întreținem focul, flacăra sacra a autenticului, a tradiției adevărate, a obiceiului pe care îl știm că e de sute sau mii de ani, a limbii pe care ne-am păstrat-o deocamdată destul de curată.

Simona Vasiac