Între 1866 şi 1947, 10 mai a fost ziua naţională a României. Comuniştii au suprimat această zi. Acum s-a produs o mică reparaţie în ceea ce priveşte ziua de 10 mai.
După 15 ani de tentative nereuşite şi după un periplu parlamentar început în septembrie 2013, miercuri, 22 aprilie, a fost în sfârşit adoptată o propunere legislativă privind declararea zilei de 10 mai sărbătoare naţională, zi liberă.
Propunerea legislativă (a 5-a sau a 6-a tentativă în ultimii 15 ani) aparţine senatorului PNL de Constanţa Puiu Haşotti şi a fost adoptată cu 294 de voturi „pentru”, 1 „contra” şi 6 abţineri, de deputaţi, Camera Deputaţilor fiind cameră decizională.
Puiu Haşotti a înregistrat la Senat propunerea legislativă pe 9 septembrie 2013, dar pe 9 decembrie, plenul Senatului a respins proiectul, atenţie, era încă pe vremea când USL exista şi nu se întrevedea ruperea din februarie 2014. Între 7 aprilie 2014 şi 31 martie 2015, propunerea legislativă a zăcut la comisia sesizată pe fond, şi, după o amputare (s-a eliminat la comisie articolul care prevedea ca 10 mai să fie şi zi nelucrătoare) a ajuns în sfârşit în plen.
„Sunt foarte fericit că am reuşit o mică reparaţie faţă de istoria României şi faţă de Casa Regală a României. Regret că nu s-a putut mai mult, nu trebuie să spun de ce, oricum este un pas înainte făcut pe linia reparaţiilor pe care istoria le aşteaptă”, a declarat senatorul Puiu Haşotti. Reamintim că, la mijlocul anilor ’90, parlamentari ţărănişti şi liberali au avut mai multe tentative de a legifera ca ziua de 10 mai să redevină ziua naţională a României, dar toate încercările au fost respinse de către PDSR/PSD.
Cine n-a vrut ca 10 mai să fie sărbătoare naţională
Este interesant de văzut cine s-a opus declarării zilei de 10 mai sărbătoare naţională. La Camera Deputaţilor, votul „contra” a fost dat de Paul Dumbrăveanu, fost deputat PNL, acum independent; s-au abţinut Mihai Bogdan Diaconu (cel supranumit „micul Vadim”), fost PSD, actualmente independent şi autointitulat membru al unui partid care nu există (nu are legătură cu grupul Geoană), Florentin Gust (independent), Anghel Stanciu (PSD), Marton Arpad (UDMR), Szabó Ödön (UDMR) şi Miron Ignat (minoritatea ruşilor lipoveni). La Senat, când a fost respins, împotrivă au votat 49 (din 50 prezenţi) de senatori PSD şi 3 independenţi, doi foşti conservatori şi un fost PPDD-ist.
