Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, la Miercurea Ciuc, la şedinţa festivă care a marcat împlinirea unui sfert de secol de existenţă a UDMR, că drepturile obţinute de maghiarii din România nu sunt ireversibile şi a făcut apel la solidaritate şi unitate. Preşedintele UDMR a afirmat că, în 1990, când a fost fondată UDMR, pe maghiarii din România i-a mobilizat acelaşi lucru: ”să rămână pe pământul natal, cu capul ridicat”.
”Nu putem spune că de la drepturile de principiu până la acele rezultate care se leagă de drepturile patrimoniale nu sunt ireversibile. Nu, în acest loc, în această regiune, în această ţară aproape totul este reversibil. Am spus că vrem să trăim în democraţie, liberi, dar dacă ne-am gândit vreun moment că rezultatele obţinute, nu prin metode dictatoriale, dar prin instrumente ale justiţiei, pot fi renaţionalizate? Dacă ne-am gândit vreodată că şcoala reformată Szekely Miko din Sfântu Gheorghe se va întoarce în patrimoniul statului printr-o sentinţă, ne-am pus problema că drepturile de proprietate sunt, pot fi reversibile? Da, sunt nişte instrumente foarte rafinate cu care pot fi inversate drepturile obţinute”.
Liderul Uniunii a reamintit drepturile obţinute în cei 25 de ani de existenţă, de la drepturile lingvistice (inscripţionarea denumirilor de străzi şi localităţi şi în limba maghiară) la învăţământul în limba maternă la toate nivelurile, până la restituirea imobilelor şi pădurilor, dar a prezentat şi eşecurile, referindu-se, printre altele, la obţinerea diferitelor forme de autonomie.
”Vedem cum obiectivele foarte importante, care în 1993 au fost aprobate de Consiliul Europei, nu s-au realizat în fiecare punct, fiindcă acolo a fost întregul spectru al drepturilor de limbă maternă, acolo au fost incluse diferite forme de autonomie şi acolo a fost inclusă şi Universitatea de stat în limba maghiară şi, dacă ne uităm la asta, vedem ce obiective avem în faţă şi pentru ce obiective trebuie să mai luptăm”, a arătat Kelemen Hunor.
Kelemen a atenţionat că în 2016, an electoral, UDMR se va afla în faţa unei noi provocări, care va decide dacă Uniunea este viabilă sau nu, dacă îşi poate păstra reprezentarea în administraţia locală şi în Parlament.
„Dacă Uniunea va fi prietenoasă, atractivă, dacă se va putea adresa maghiarilor din Transilvania, ca aceia care se află lângă noi să fie şi atunci lângă noi şi cei care au plecat dintr-un anumit motiv de la noi să se reîntoarcă, dacă vom fi capabili să îi reîntoarcem. Şi vom fi capabili de acest lucru doar dacă din ce în ce mai mulţi oameni, dacă majoritatea comunităţii maghiare din Ardeal ştie şi crede că poate conta pe noi, că se poate sprijini pe noi, că aceasta este acea Uniune care, de la Învăţământ până la drepturile de proprietate, de la drepturile lingvistice până la diferitele autonomii, reprezintă în aşa fel drepturile comunităţii încât cu fiecare pas, cu fiecare cărămidă pe care o pune la această casă comună, construieşte acest lucru. Aceasta este acea casă care înseamnă rămânerea pe pământul natal”, a subliniat preşedintele UDMR.
