NOBLEȚEA GESTULUI Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare este beneficiara unei donații excepționale din partea marelui om de cultură Iosif Herțea, din Germania. Compozitor, etnomuzicolog, etnograf, culegător de folclor, Iosif Herțea s-a născut în urmă cu 80 de ani în Baia Mare și a avut o viață cultural-artistică deosebit de performantă. Averea sa culturală s-a decis să o doneze unei instituții de cultură din orașul său natal, a declarat Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene ‘Petre Dulfu’ Baia Mare.
”Am ținut legătură cu domnia sa prin scrisori și în urma discuțiilor avute, a ales să doneze toată această colecție impresionantă Bibliotecii Județene din Baia Mare. Sunt peste 750 de cărți, 700 de CD-uri și DVD-uri, 100 de casete, 80 de discuri de vinil și circa 90 de instrumente idiofone, 35 membrafone, 25 cordofone și circa 320 aerofone (150 fluiere din lemn, 130 fluiere ceramice etc), adunate din toate continentele locuite de om. O astfel de zestre nu mai există în România”, a declarat Teodor Ardelean.
Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș a declarat că, prin această donație, județul nostru devine custodele unui patrimoniu unic, revenindu-i însă și o mare responsabilitate. ”Ne încărcăm cu o responsabilitate imensă și avem obligația ca, în viitorul apropiat, să facem toate demersurile pentru a identifica o locație definitivă sub forma unui centru cultural în municipiul Baia Mare, unde nu doar băimărenii sau maramureșenii să aibă acces la aceste minunate obiecte de patrimoniu, ci întreaga lume. Iosif Herțea este o personalitate a Maramureșului, a cărui merite vor trebui recunoscute la o scară și mai largă în viitor”, a declarat Gabriel Zetea.
Iosif HERŢEA, – compozitor, etnomuzicolog, muzeograf şi profesor -, născut în 22.03.1936, Ferneziu, Baia Mare, Maramureș.
Studiile muzicale le-a început la Lic. de Muzică din Cluj (1950-1955) cu George Iarosievici (violoncel), continuându-le la Cons. Cluj (1955-1956) şi Cons. Bucureşti (1956-1960), cu Ioan Husti/Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Ion R. Nicola/Emilia Comişel (folclor), Myriam Marbe (contrapunct), Alexandru Paşcanu şi Anatol Vieru (orchestraţie), Dragoş Tănăsescu (pian), George Breazul (istoria muzicii).
Cercetător ştiinţific (1960-1970) şi cercetător ştiinţific principal (1970-1980), lector la Facultatea de Muzică a Universităţii din Braşov (1970-1973), muzeograf principal la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (1980-1990), conferenţiar la Acad. Muzică din Cluj-Napoca (1984-1985; 1990-1996).
Stabilit actualmente în Germania.
A publicat studii, articole, recenzii etc. în: MUZICA, ANUARUL DE FOLCLOR, CONTEMPORANUL, ÎNDRUMĂTORUL CULTURAL, TRIBUNA (Cluj), REVUE ROUMAINE, REVISTA DE ETNOGRAFIE, CRIŞIA (Oradea), DATINI, REVISTA MUZEELOR etc. A susţinut comunicări ştiinţifice, referate, la simpozioane naţionale şi internaţionale (Sofia – 1971, Smolenice – 1972, Moscova – 1974, Ruzsomberok – 1979). A întreprins culegeri de folclor în zonele Bihor, Lăpuş, Oaş, Botoşani, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Sălaj, etc. A transcris şi a armonizat folclor. A semnat prezentări şi prefeţe de discuri folclorice.
A susţinut emisiuni de radio şi televiziune. A organizat expoziţii la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (AUGUSTIN BENA – 1982; IOAN R. NICOLA – 1982; NICOLAE URSU – 1982; FIGURINE DE LUT – 1985; PĂPUŞI ŞI JUCĂRII TRADIŢIONALE – 1986; PĂPUŞI, JUCĂRII ŞI FIGURINE DE LUT – Kecskemét – 1997).
A fost consultant ştiinţific la filme despre instrumente muzicale româneşti.
Membru în Consiliul Internaţional pentru muzica tradiţională (1982).
