NEAJUTORAȚI  O mână de copii dintr-un sat situat la poalele munților Latoriței, care sunt nevoiți să străbată zilnic 7 kilometri pentru a ajunge la o școală din comuna învecinată – din cauză că cea din localitatea în care trăiesc s-a desființat – au avut parte de una dintre cele mai atractive, solicitante și frumoase săptămâni din viața lor.

În localitatea vâlceană Ciunget, situată la poalele munților Latoriței, într-o zonă cu peisaje de o frumusețe rar întâlnită, trăiesc aproximativ 500 de suflete. Printre aceștia sunt și vreo 15 copilași a căror școală s-a desființat în urmă cu mai bine de un an pentru că nu avea suficienți elevi. Astfel copiii au fost nevoiți să-și găsească o altă unitate de învățământ la care să meargă. Și au găsit, dar la 7 kilometri de casă, în centrul comunei Malaia din care face parte și satul lor.

Doar că, nu numai o dată s-a întâmplat ca micuții să parcurgă distanța pe jos. Și nu pentru că nu ar exista autobuze, ci pentru că acestea circulă pe șoseaua principală care nu este foarte aproape de casele micuților școlari. Cu toate acestea, copilașii nu se plâng și își văd conștiincioși de treaba lor. Și pentru că zona în care locuiesc este una fără prea multe posibilități, unde oamenii își câștigă existența fie muncind la hidrocentrala Ciunget, fie la cele două, trei pensiuni din zonă sau din creșterea animalelor, în sat nu există nici un fel de medic. Sunt copilași care tocmai din acest motiv nu au făcut niciodată un control stomatologic, iar pentru a fi văzuți de medicul de familie sunt nevoiți să meargă tot în centul Malaiei.

Aflând de posibilitățile reduse ale micuților din satul Ciunget, mai multe asociații din Vâlcea, care desfășoară fel de fel de ateliere pentru copiii din localitățile fără posibilități, au poposit timp de o săptămână în satul cu pricina și au desfășurat aici o mulțime de ateliere de creație pentru micuți, în cadrul unui proiect intitulat „Școala de joacă”.

Sursă info.

Sursă foto.