După declarația lui Călin Popescu Tăriceanu potrivit căreia ar fi „utilă și benefică cooptare” a UDMR într-o viitoare alianță la guvernare cu USL, vicepreședintele UDMR, Laszlo Borbely (dă Click pe poză!), se arată încântat de declarația fostului premier și afirmă că o alianță cu USL, după alegerile din decembrie, nu este exclusă.
Afirmația fostului premier a stârnit însă nemulțumire printre colegii de partid, Puiu Hasotti, afirmând, de pildă, că este „categoric împotriva” ca UDMR să ajungă la guvernare. Liderul PSD Covasna, Horia Grama, a comentat și el declarația fostului premier: „Probabil UDMR s-a erodat la putere, prea mult a stat la putere, deci, în opinia mea, ar fi bine să se mai odihnească în opoziţie, dar nu depinde de mine ce decizie se va lua”.
Borbely vede însă partea plină a paharului și plusează spunând: „Avem și acum o relație normală cu acest guvern”. Apoi îl laudă pe Tăriceanu și, profitând de oportunitate, reamintește și importanța intereselor comunității pe care o reprezintă.
„Nu numai ca și coleg în Parlament cu domnul Tăriceanu, dar și ca fost ministru în guvernul său, vreau să văspun că el a fost un foarte bun prim-ministru și un politician care are respect în rândul politicienilor. (…) În fond suntem o asociație care apără interesele unei comunități”, spune Laszlo Borbely.
Așa stând lucrurile, liderul UDMR nu exclude o alianță cu USL după alegeri. „(…) Cum se spune în politică, niciodată să nu spui niciodată”, a subliniat Borbely.
În ceea ce privește importanța intereselor comunitatii maghiare, Borbely nu se dezminte. Întrebat, de pildă, cum ar reacționa dacă va exista o recomandare din partea Partidului Popularilor Europeni, din care UDMR face parte alături de PDL, de a nu se alia cu USL, Borbely este tranșant.
„Nu cred că va exista așa ceva. Oricum, din 1996 încoace, noi am fost întotdeauna în formule guvernamentale de dreapta. Asta nu înseamnă că vom refuza dialogul, chiar dacă din punct de vedere ideologic aparținem altei familii. Importante sunt interesele comunității maghiare.
Desigur, nimeni nu credem că mai are îndoieli în ceea ce privește importanța acordată de liderii UDMR acestor interese.
Ar fi de amintit aici chiar și numai maniera în care liderii UDMR, ameninţând PDL cu ieşirea de la guvernare, şi-a perpetuat supraviețuirea la putere prin şantajul practicat dacă nu li se acordă autonomia teritorială, susţinuţi fiind şi de oficialităţile importante din Ungaria, încălcând atât normele Constituţionale, cât şi pe cele europene.
USL trebuie acum să gestioneze moștenirea dobândită de la fosta guvernare, rerspectiv disoluția statului în zonele locuite în majoritate de maghiari, unde structurile politice, administrative, educaţionale sunt impregnate de ideologia autonomiei, a separatismului şi discriminării românilor.
Referitor la importanța intereselor comunitatii maghiare la care făcea referire Laszlo Borbely amintim declarații făcute, nu de mult, de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, explicând rolul Uniunii în ceea ce privește amendarea Constituţiei în anul 2013.
“(…)Sunt câteva aspecte care trebuie clarificate (…)Noi la toate aceste întrebări avem răspunsuri corecte şi concrete care vin din societate şi nu din teorie, din manuale. Vom insista şi în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, drepturile lingvistice şi nu numai, drepturile colective, şi noi credem că folosirea limbii materne este un lucru important, şi în zonele unde trăiesc maghiari într-o proporţie substanţială această limbă trebuie să devină o limbă recunoscută şi din punct de vedere al legii fundamentale”.
Referitor la reorganizarea regiunilor de dezvoltare, UDMR are , de asemenea, un punct de vedere.
„Nu este indiferent comunităţii maghiare cum vor arăta aceste regiuni, că rămân aceste judeţe, iar peste judeţe se vor organiza regiuni de dezvoltare sau nu. Noi considerăm că judeţele trebuie să rămână în forma actuală, iar peste acestea trebuie să apară noi regiuni de dezvoltare ţinând cont de tradiţiile culturale, tradiţiile istorice, legăturile economice şi sociale între diferite microregiuni, pentru că aceste tradiţii, aceste identităţi regionale sunt puternice şi noua organizare a regiunilor de dezvoltare trebuie să ţină cont de aceste aspecte fundamentale, altfel nu vor fi eficiente, nu vor fi coerente aceste regiuni”, este de părere Kelemen.