Lui Costin Ștucan i s-a luat emisiunea „Ora de ProSport” de la Sport.ro, pentru că așa a cerut Gigi Becali. Iar mai marii postului, atît de mici altfel cînd vine vorba de bani, s-au conformat. Gigi Becali a cerut scoaterea lui Ștucan de pe post pentru că în emisiunea sa au fost arătate imaginile de la meciul cu Chelsea, cu țucălarii lui Gigi: Mache, Argăseală și Meme, plimbînd ordinele patronului din gură în gură, ca pe-o bucată de caș, de la tribuna oficială pînă la urechile lui Reghe, pe banca tehnică.

Gigi Becali are cruzimea copiilor. Gigi, dacă ar fi putut, l-ar fi ars cu lupa pe Ștucan, cum fac puștii cu furnicile. Pus în slujba binelui, acest bădăran incult, este dincolo de bine și de rău, de fapt, ca să fim exacți, dincoace. Rîde ca prostul, își schimbă părerile de la o zi la alta, face pasiuni sincere cum numai o femeie îndrăgostită poate să facă, e inspirat periodic de banalități pe care le expiră apoi cu mimica marilor idei și cu un damf neplăcut de ceapă. Un agramat cu foarte mulți bani, în jurul căruia se gudură toți, i se freacă de genunchi, doar pentru bani. Poate-poate, le scapă Gigi o cărămidă de bani peste dinți.

Este cazul lui Meme, această tenie electrică care se zvîrcolește continuu zguduit de propriile gînduri ca Tereza de Avila sub pogorîrea Duhului Sfînt. Toate umilințele pe care le îndură din partea ciobanului, Meme le transmite mai departe înzecit: iese de la Palat de la Gigi cu o mînă ștergîndu-se la gură, iar cu cealaltă desfăcîndu-se la șliț, căutînd din priviri un subaltern căruia să-i facă și el ce i-a făcut Gigi lui. Argăseală e țucălarul ideal, are ceva perfect în alcătuirea sa de slugoi. Cît despre Mache, ce să mai zici, măcar el își dă singur în cap.

Acestor oameni însă trebuie să li se amintească mereu cine sînt. Pe Național Arena, din cînd în cînd trebuie pusă la difuzoare discuția de acum cîțiva ani dintre Gigi și ziaristul de la Intact. Aici stă puterea și slăbiciunea jurnalistului de azi. În organizarea acestei memorii nămoloase care se tot revarsă peste noi bolborosind ca un rahat pus pe aragaz la foc mic.
Cînd Gigi, Pinalti, Dragomir folosesc forma de nominativ în locul acuzativului pentru pronumele relativ, cînd pun limba română capră și urcă gramatica în dubă, trebuie să li se spună.

Trebuie să li se amintească mereu că au făcut parte din Cooperativă, lucruri pe care ei înșiși le-au recunoscut. Pe lîngă infracțiunile de limbă, acestea sînt penale.
Cînd domnul Stănișoară, la braț cu Antonescu, a zis că a venit în PNL acum, „la greu”, pentru că lui nu-i este teamă de muncă, jurnaliștii din sală ar fi trebuit să pufnească în rîs și să rîdă pînă să se pișe pe el. Fiecare întrebare pusă lui Băsescu ar trebui să înceapă astfel: „Am și eu o întrebare pentru dumneavoastră, deși știu că sînteți un mincinos…”, iar fiecare întrebare pentru Ponta ar trebui să înceapă cu „domnule plagiator”.

Scheletul acestei memorii trebuie scos mereu din dulap. Cît despre atitudinea celor de la Sport.ro, cei care i-au pus pumnu-n gură lui Ștucan, să se gîndească că ei, în acest timp, stau la gură cu mîna lui Mache.
Mihai Radu