Sigur stenogramele din dosarul lui Sorin Blejnar sunt ele însele o poveste. Ar putea fi chiar istoria decăderii regimului Băsescu. Cine ştie ce ofiţer de SRI a zis în sinea sa, dar el cine se crede? Îi ascultăm pe toţi şi pe el nu. Ia să înregistrăm şi ce vorbeşte Blejnar cu Băsescu. Şi a apăsat pe o clapă. Mai apoi un altul se va fi întrebat dacă are dreptul să şteargă sau dacă nu cumva are probleme uriaşe dacă elimină aceste discuţii. Şi iarăşi va fi apăsat pe o tastă de calculator. Aşa sunt toate sistemele cu înclinaţii totalitare. O iau razna şi funcţionează exact pe dos. Şi din argumente ale unuia împotriva altora devin argumentele tuturor împotriva unuia singur. Mărturisesc că eu unul nu pot să-mi imaginez că ne aflăm în faţa unui aranjament al serviciilor secrete. Adică Traian Băsăscu cu berbecuţul de Turcan şi cu ciufulitul de Sebastian Lăzăroiu au stat pe gânduri şi au ajuns la concluzia că percepţiile lui Traian Băsescu şi ale PDL-ului pot fi salvate prin folosirea unor asemenea convorbiri simulate, înregistrate, stenografiate şi introduse într-un dosar de corupţie. Nici vorbă. Pur şi simplu cred că acceptând aşa ceva am luat-o razna cu toţii. Nu mai ştim cum să ieşim din încurcătura în care am intrat cu Corsarul de Basarabi şi am ajuns să o luăm razna.
Dimpotrivă, cred cu tăria unui 200% că simulacrul acela de comisie morală a PDL-ului, condusă de Monica Macovei, a fost o înţelegere. O încropeală propagandistică şi nimic mai mult. Doar n-o fi atât de săracă în informaţii fosta procuroare încât să-i treacă pe lista sfinţilor civici pe toţi cei care au învârtit banii publici pe vremea regimului Băsescu. Adică pe Videanu, pe Berceanu, pe Elena Udrea, chiar şi pe coţofana de Sulfina Barbu. N-a auzit Monica Macovei nimc despre învârtelile acestora? Să fim serioşi! Şi cerşetorii de la Mitropolie ştiu că Videanu şi Berceanu sunt mai murdari decât unii scufundaţi şi fierţi în cazanul cu smoală. Mărturiile lui Gelu Vişan, precum şi afacerile lui Videanu şi Berceanu, celebre până şi în PDL, n-au putut să scape urechilor ascuţite ale Monicăi Macovei. Deci actoria procuroarei ajunse mare parlamentar şi expert european mă lasă rece. Actorie politică şi nimic mai mult! Atât! Dar înregistrările cu Blejnar, Doamne fereşte! Nici dacă Traian Băsescu şi-ar fi propus să joace rolul unui ticălos şi tot nu ar fi putut inventa aşa ceva.
Primii comentatori ieşiţi la interval au interpretat că discuţia Blejnar-Băsescu despre datoria Rompetrol ar demonstra cât de patriot şi de grijuliu este preşedintele. Serios? Adică el gestionează şi urmăreşte până şi plăţile celor de la KazMunaiGaz şi datoriile marilor companii. Or, acest ”merit” este în egală măsură şi o dovadă a Constituţiei respectate cu picioarele. În loc ca Blejnar, director al ANAF, să raporteze celui care l-a numit şi căruia i se subordona în acel moment, adică prim-ministrului, o operaţiune cu anumite consecinţe, iar prim-ministrul să o analizeze cu preşedintele României şi cu ministrul Finanţelor într-o şedinţă CSAT. Sau măcar într-o discuţie directă, înregistrată, dar protejată ca un secret de stat. El sună hodoronc-tronc la Cotroceni. Faptul că Blejnar ţârâie la Palatul Cotroceni şi vorbeşte cu secretara şi discută cu preşedintele ca un petent aflat la un telefon din Gara de Nord ne arată cât rău s-a întors ţara noastră cu fundul în sus şi cum ne distrăm noi bătând toba pe acesta.
Celelalte discuţii Băsescu-Blejnar din discuţiile referitoare la avocatul Dan Chitic şi situaţia firmei Tehnologica Radion sunt halucinante. Ele ne arată cum Traian Băsescu, ca un preşedinte-miliţian, a folosit toate instituţiile statului pentru a se răzbuna pe un avocat. A pus Fiscul pe urmele acestuia. Şi la fel a dat-o în lucru pe una dintre firmele cele mai amestecate în trântirea de licitaţii publice. Numai ieri-alaltăieri scriam despre Tehnologica Radion (firmă de casă a familiei Negoiţă, fostul primar de la sectorul 3), amestecată şi în construirea depoului de la Magistrala 5 de Metrou din Drumul Taberei. Tehnologica Radion a subcontractat lucrarea de la Max Bögl, Max Bögl România fiind condusă de fostul director al Marmosim, unul celebru prin aranjamente şi sonoritatea numelui său. Adică Boţocan!
Ei bine, Traian Băsescu discută despre controlul fiscal al avocatului Chitic şi despre Tehnologica Radion. Mare ghinion am mai avut! Puteam avea o înregistrare despre părerile preşedintelui în legătură cu afacerile Elenei Udrea şi ale lui Dorin Cocoş. Sau despre afacerile cu energie. Este deja cunoscută prin Bucureşti povestea unui prieten al lui Traian Băsescu. S-a dus şi el în vizită la Cotroceni şi după a fost întrebat cu ce s-a ales din partea prietenului său.
– Fraţilor, am şi eu de vânzare 200 de MW de la Hidrolectrica. Nu ştiţi pe cineva care să cumpere?
Această povestioară v-ar putea ajuta să înţelegeţi cum şi de ce s-a luat Traian Băsescu de băieţii deştepţi din afacerile cu energie şi de ce, mai apoi, acestea au fost preluate de firme apropiate sau controlate de Videanu sau Pinalti. Sau cum Sulfina Barbu a ajuns să intermedieze şi ea o mică vânzare de energie.
Am fi putut avea stenograma unor convorbiri despre împărţirea unor lucrări de asfaltare. Sau despre restituirea unor proprietăţi. Sau o stenogramă a unor discuţii despre diverse cazuri instrumentate de DNA sau de Parchet. Sau despre ruperea unei hălci din PNL sub comanda lui Stolojan. Sau despre diversiunile din timpul referendumului.
Deocamdată am avut un noroc mai mic. Unul suficient cât să ne ajute să înţelegem cum funcţionează România sub comanda primitivă a lui Traian Băsescu.
Din păcate, marile stenograme ale României nu există sau sunt îngropate de lege pentru cine ştie câte decenii. Dacă le-am citi, mii de bolovani ne-ar cădea în cap şi ne-ar trezi. Am afla ceea ce mulţi dintre noi ştim şi acum. Că în spatele celor mai multe dintre aberaţiile grosolane din România acestor ani se află şi Traian Băsescu!
Cornel Nistorescu