Religie
Ortodox = †) Sf. Ier. Mc. Teodosie de M-rea Brazi; Sf. Sfinţit Mc. Foca; Sf. Mc. Isaac; Sf. Martin
Romano-catolic = Ss. Toma din Villanova, ep.; Mauriciu, ofiţer m.
Reformat (Calvin) = Móric, Mór
Greco-catolic = S Foca, ep, m (+ sec II).
Mozaic = 4. Tishri 5770
Musulman = ath-thalatha’: 2. Shawwal 1430 Sărbători
Mali : Ziua națională – Proclamarea independenței (1960)
Bulgaria: Ziua independenței – în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandar Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independența Bulgariei și se proclamă țar al bulgarilor (se sărbatorește începând din anul 1998).
Ziua Europeană fără Mașini – în fiecare an, în centrul marilor orașe europene, traficul este oprit pentru câteva ore, astfel încât localnicii se pot bucura de orașul lor, mai liniștit și mai puțin poluat ; această inițiativă, aparținând Comunității Europene, își propune să atragă atenția asupra necesității de a proteja mediul înconjurător ; România este semnatară a acestei declarații din anul 2001

Evenimente
1326: Cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou; Carol Robert îi dăruiește lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc (jud. Maramureș), pentru serviciile sale aduse regatului.
1499: Elveția devine stat independent.
1792: Convenția stabilește Republica Franceză.
1862: Abraham Lincoln decretează sfârșitul sclaviei în statele din sudul SUA
1869: Premiera mondială, la München, a operei „Aurul Rinului”, de Richard Wagner.
1903: În SUA, Italo Marchiony, un producător de înghețată venit din Italia, a primit brevetul de invenție pentru cornetul de înghețată.
1904: Cursă automobilistică, organizată de ACR, pe traseul București-Giurgiu-București, una din primele din țara noastră și din această parte a Europei. Cursa a fost câștigată de George Valentin Bibescu care a obținut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o cursă pe soselele publice, cu un autoturism Mercedes de 40 CP.
1931: La propunerea lui Nicolae Iorga, președinte al Consiliului de Miniștri, Constantin Brâncuși a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”
1955: Intră în tipografie primul volum al romanului „Moromeții”, de Marin Preda; la 29 noiembrie romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediții a fost de 20.100 exemplare
1958: A avut loc premiera bucureșteană a operei „Oedip”, de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936)
1975: La San Francisco, a avut loc a doua încercare de asasinare a președintelui Gerald Ford
1976: Adeziunea Portugaliei la Consiliul Europei
1980: Irak invadează Iranul, începând Războiul din Golf.
1981: Deschiderea oficială a trenului de mare viteză francez Train à Grande Vitesse (TGV).

Nașteri
1515: Anne de Cleves, soția lui Henric al VIII-lea al Angliei (d. 1557)
1601: Ana de Austria, soția lui Ludovic al XIII-lea al Franței (d. 1666)
1701: Anna Magdalena Bach, a doua soție a lui Johann Sebastian Bach
1791: Michael Faraday, fizician și chimist britanic (d. 1867)
1831: Grigore Cobălcescu, geolog și paleontolog român, membru al Academiei Române (d. 1892)
1835: Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Ferdinand al României (d. 1905)
1863: Alexandre Yersin, explorator, inginer, agronom și astronom
1882: Wilhelm Keitel, feldmareșal german (d. 1946)
1885: Erich von Stroheim, actor german (d. 1957)
1904: Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător și eseist român (d. 1973)
1914: Alice Botez, prozatoare româncă (d. 1985)
1920: George Zarnea, medic și biolog român, membru al Academiei Române
1929: Dinu Cocea, regizor și scenarist român, stabilit la Paris în 1985
1932: Algirdas Brazauskas, președinte al Lituaniei (d. 2010)
1938: Augustin Buzura, scriitor român, membru al Academiei Române
1943: Ionel Valentin Vlad, fizician român
1956: Sebastian Coe, atlet britanic
1958: Andrea Bocelli, tenor italian
1958: Joan Jett, cântăreață rock

Decese
1607: Alessandro Allori, pictor italian (n. 1535)
1768: Ioan Inochentie Micu Klein(Clain), episcop, luptător pentru cauza românilor ardeleni ; osemintele i-au fost aduse în România, ca urmare a dorinței lui testamentare, și înhumate la Blaj, la 16 octombrie 1997 (n. 1692/1700)
1916: Adolf Ágai, scriitor, jurnalist, redactor maghiar de origine evreiască și poloneză (n. 1836)
1914: Henri Alain-Fournier, scriitor francez (n. 1886)
1919: Alexandru Șuțu, medic psihiatru, membru corespondent al Academiei Române, membru al Societății de Antropologie din Paris și al Societății Franceze de Psihiatrie (n. 1837)
1919: Ivan Vazov, scriitor și publicist bulgar (n. 1850)
1975: Enrico Bompiani, matematician, unul dintre fondatorii Uniunii Internaționale de Matematică, membru de onoare străin al Academiei Române (n. 1889)
1934: Gheorghe Bala, inginer și istoric de artă român; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii românești; membru al Academiei Române, vicepreședinte al acestui for (mai 1928 – mai 1931) (n. 1868)
1944: Paul-Mihu Sadoveanu, scriitor român, fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu; autor al unei singure opere, neîmplinite, Ca floarea câmpului… (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al narațiunii confesive (n. 1920)
1996: Dorothy Lamour, cântareață și actriță de film (n. 1914)
1998: Florence Griffith-Joyner, atletă americană
2001: Isaac Stern, violonist

Evenimentul zilei – Abolirea sclaviei în sudul SUA

Abraham Lincoln (n. 12 februarie 1809 – d. 15 aprilie 1865), câteodată numit Abe Lincoln sau Honest Abe (Abe cel cinstit), supranumit Rail Splitter și The Great Emancipator, a fost cel de-al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii (1861 – 1865) și primul președinte republican.
Lincoln s-a opus expansiunii sclaviei și a dorit abolirea acesteia. A avut un rol major în cristalizarea eforturilor Uniunii în cadrul Războiului Civil American prin selecționarea generalilor și aprobarea strategiilor lor, respectiv prin selecționarea oficialilor superiori civili ai Nordului. Astfel a pronunțat, pe 1 ianuarie 1863 Proclamația emancipării. A supervizat eforturile diplomației americane, a patronat politic operațiile Partidului Republican, a informat opinia publică prin mesaje și cuvântări (așa cum a fost faimoasa Cuvântare de la Gettysburg), a inițiat, formulat și condus planuri sociale esențiale (așa cum ar fi abolirea sclaviei și Reconstrucția Uniunii). A fost asasinat la terminarea Războiului Civil. Abraham Lincoln a fost al 16-lea președinte al Statelor Unite ale Americi.
După victoria de Gettysburg (1-3 iulie1863) statele confederate au ajuns într-o situație disperată, dar cu toate pierderile mari continuă lupta în speranța că în anul următor Lincoln nu va fi reales. Această speranța nu era neîntemeiată, deoarece comportarea sângeroasă a trupelor generalului Ulysses S. Grant în Virginia de Nord au slăbit mult popularitatea regimului Lincoln.
Președintele personal, pentru a salva situația, începe tratative cu statele din sud, fiind chiar pregătit de a recunoaște independența acestora. După victoria de la 2 septembrie 1864, obținută în Atlanta de generalul nordist William Tecumseh Sherman, cu câteva săptămâni înainte de alegeri, această situație s-a schimbat radical. La data de 8 noiembrie 1864 Lincoln este reales cu un procent de 55%, din aceștia majoritatea acestora erau țărani, muncitori, soldați sau orășeni care proveneau în mare parte din emigranți germani din statele Wisconsin și Illinois.
După victoria din alegeri Lincoln se angajează energic pentru abolirea sclavagismului. La data de 9 aprilie 1865 capitulează la Appomattox Court House, în Virginia, restul trupelor generalului Robert E. Lee, în fața lui Grant, iar în aprilie capitulează generalul Joseph E. Johnston în North Carolina. Această victorie decisivă contra statelor din sud l-a determinat pe Lincoln la 14 aprilie 1865 (în vinerea mare) să viziteze teatrul Ford-Theaters din Washington, unde va avea loc un atentat asupra președintelui american. Lincoln a fost împușcat de actorul John Wilkes Booth, un simpatizant fanatic al statelor sudice. În ziua următoare, la data de 15 aprilie 1865, din cauza rănilor de la cap, președintele va muri, succesorul lui devenind Andrew Johnson, vicepreședintele în funcție. John Wilkes Booth a fost ucis la 26 Aprilie 1865 de către soldații unioniști.
Se pare că atentatul a fost rezultatul unei conspirații organizate de plantatorii din sud, dar această supoziție nu a fost demonstrată nici până în prezent.

Rubrică realizată de Grigore Ciascai