Religie
Ortodox = Sf. Ap. Codrat; Sf. Prooroc Iona (Odovania Praznicului Înălţării Sf. Cruci)
Romano-catolic = Sf. Matei, ap. şi ev.
Reformat (Calvin) = Máté (Matei), Ilka (Elena)
Greco-catolic = S Quadrat, ap (+ sec I). În timpul săpt Ap şi Ev săpt a 18-a dR (1-a dÎSC). Încheierea Sărb Înălţării S Cruci.
Mozaic = 3. Tishri 5770
Musulman = al-‘ithnayn: 1. Shawwal 1430 Sărbători
Ziua Internațională a păcii
Ziua Internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer

Evenimente
1792: Convenția Națională Franceză votează pentru abolirea monarhiei.
1847: Are loc inaugurarea primei lucrări moderne de alimentare cu apă a Bucureștilor – „Stabilimentul fântânilor de la Mihai Vodă”.
1939: Primul ministru român Armand Călinescu este asasinat de membrii pro-naziști ai Gărzii de Fier.
1990: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 a rămas în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care a primit 5 ani de detenție și a fost pus în libertate condiționată pe motive medicale.

Nașteri
1415: Frederic al III-lea, Împărat Roman (d. 1493)
1452: Girolamo Savonarola, teolog și politician italian (d. 1498)
1640: Filip I, Duce de Orléans, fratele regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1701)
1756: John Loudon MacAdam, constructor de străzi (d. 1836)
1791: István Széchenyi, reformist maghiar
1840: Murat al V-lea, sultan otoman (d. 1904)
1842: Abd-ul-Hamid al II-lea, sultan otoman (d. 1918)
1853: Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1926)
1864: Elena Văcărescu, scriitoarea franceză de origine română Elena Văcărescu. A fost laureată în două rînduri cu premiul Academiei Franceze. A tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topîrceanu, Minulescu, Vinea (m.17.02.1947).

1866: H.G. Wells, scriitor și jurnalist britanic (d. 1946)
1866: Charles Nicolle, medic și bacteriolog francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1936)
1873: Papa Jack Laine, muzician american (jazz) (d. 1966)
1874: Gustav Holst, compozitor britanic (d. 1934)
1875: Henric Stanielevici, critic literar și estetician (d. 1951)

1912: Chuck Jones, celebru desenator, creator al multor personaje de desene animate: iepuraşul Bugs Bunny, sconcsul Pepe, pasărea  Bip-Bip şi Willy Coyote; a realizat peste trei sute de filme şi a fost răsplătit cu patru Premii Oscar (m. 22 februarie 2002)
1926: Donald Arthur Glaser, fizician și neurobiolog american
1931: Larry Hagman, actor american
1934: Leonard Cohen, cantautor canadian
1935: Henry Gibson, actor american
1944: Fannie Flagg, actriță, romancieră americană
1945: Jerry Bruckheimer, producător american
1946: Moritz Leuenberger, membru al Consiliului Federal Elvețian
1947: Stephen King, scriitor american
1947: Marsha Norman, dramaturg american
1947: Don Felder, chitarist american (Eagles)
1949: Artis Gilmore, jucător de baschet
1950: Bill Murray, actor american
1950: Charles Clarke, politician britanic
1952: Valeriu Sterian, folkist român
1955: Ducu Bertzi, cantautor român
1957: Ethan Coen, director de filme
1959: Crin Antonescu, politician român
1963: Regele Mohamed al VI-lea al Marocului
1967: Faith Hill, interpretă americană de muzică contry
1972: Liam Gallagher, cântăreaț englez Oasis

Decese
0019 î.Hr.: Virgilius (Publius Vergilius Maro), poet roman
0454: Flavius Aetius (n. 396), general roman, Imperiul Roman de Apus

1391: a încetat din viaţă Petru I Muşat, domn al Moldovei (1375-1391). În timpul domniei lui se bat primele monede moldoveneşti, groşii de argint, iar Suceava devine cetate de scaun.
1327: Regele Eduard al II-lea al Angliei (n. 1284)
1558: Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei (n. 1500)
1576: Girolamo Cardano, medic și matematician italian (n. 1501)
1832: Walter Scott, scriitor scoțian (n. 1771)
1897: Wilhelm Wattenbach, istoric german (n. 1819)
1904: Chief Joseph
1939: Armand Călinescu, prim ministru al României (asasinat) (n. 1893)
1954: Kokichi Mikimoto, inventator japonez (n. 1858)
1957: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei (n. 1872)
1860: Arthur Schopenhauer, filozof german. Prin opera sa fundamentală “Lumea ca voinţă şi reprezentare”, a întemeiat voluntarismul în filosofia modernă (n. 22 februarie 1788)
1961: Claudia Millian, poetă, soția poetului Ion Minulescu (n. 1887)
1971: Bernardo Houssay, medic, biolog si fiziolog argentinian, (Premiul Nobel pentru Medicină) în 1947 (n. 1887)
1974: Jacqueline Susann, scriitoare americană (n. 1918)
1974: Walter Brennan, actor american (n. 1894)
1987: Jaco Pastorius, basist (ch. bas) american de jazz (n. 1951)
1992: Ion Băieșu, prozator dramaturg, autor de schițe și foiletoane umoristice (n. 1933)
1995: Rudy Perpich, politician croato-american (n. 1928)
1998: Florence Griffith Joyner, sportivă americană (n. 1959)
2002: Robert L. Forward, scriitor american (n. 1932)

Personalitatea zilei – Armand Călinescu

Armand Călinescu (n. 4 iunie 1893, Pitești – d. 21 septembrie 1939, București) a fost un om politic, prim ministru, ministru și economist român. După efectuarea studiilor de Drept și Filosofie la Universitatea București, obține un doctorat în științe politice și economice la Paris.
Membru în Partidul Național Țărănesc, a fost ales deputat în parlament între 1926 și 1937. Atitudinea sa fermă față de legionari a produs căderea guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte, în 1933. A revenit în guvernul condus de Octavian Goga în funcția de Ministru de Interne. În 1938, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică la minele de sare, inclusiv pentru „cârdășie cu șeful unei puteri străine” (Hitler). Poartă responsabilitatea alaturi de Carol al II-lea a comenzii asasinării în închisoare a liderilor legionari, inclusiv a lui Corneliu Zelea Codreanu, după 30 noiembrie. Cumnatul lui Armand Calinescu, maior Dinulescu a participat activ la asasinarea Capitanului, Decemvirilor si Nicadorilor. În decembrie 1938 este membru fondator al partidului regal, Frontul Renașterii Naționale.
După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îl numește Prim Ministru al României.
Armand Călinescu a continuat politica tradițională, apropiată de Franța și Marea Britanie. În septembrie 1939, a permis refugiul prin România a guvernului polonez după invadarea și ocuparea Poloniei de către Germania nazistă.
Adversarii săi legionari au afirmat existența unui plan secret al lui Călinescu, aprobat de Marea Britanie, de a distruge câmpurile petrolifere din Prahova în cazul unui atac german asupra României. A fost asasinat în București pe 21 septembrie 1939, de un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu, acestia la fel ca Nicadorii si Decemvirii s-au predat fiind impuscati fara judecata, cadavrele lor au ramas 3 zile la locul faptei. In toata tara au inceput din ordinul lui Carol al II-lea executii sumare ale legionarilor.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai