Religie
Ortodox = Sf. Mc. Trofim, Savatie şi Dorimedont
Romano-catolic = Sf. Ianuariu, ep. m.
Reformat (Calvin) = Hajnalka, Vilma
Greco-catolic = Ss Trofim, Sabaţiu şi Dorimedon, m (+ 277).
Mozaic = 1. Tishri 5770 Rosh Ha-Shanah (New Year’s Day)
Musulman = as-sabt: 29. Ramadan 1430
Evenimente
1783: A fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de frații Montgolfier, având la bord trei pasageri: o rață, un cocoș și o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând ca și alte vietăți decât păsările pot suporta înalțimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înalțat la 5 iunie 1783
1870: Armata prusacă începe „Asediul Parisului”. Va dura 135 de zile.
1895 – Inaugurarea podului de la Cernavodă care, la acea dată, era cel mai mare complex de poduri din Europa şi al treilea ca lungime din lume; a fost proiectat şi construit, începând cu anul 1880, de către inginerul Anghel Saligny (19.09/1.10).
1895 – Împăratul Franz Joseph I i-a graţiat pe memorandişti, sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României.
1919 – A fost înfiinţată Opera Română din Cluj; spectacolul inaugural a avut loc la 25.05.1920 cu opera “Aida” de G. Verdi; clădirea Operei din Cluj face parte din patrimoniul cultural naţional, fiind declarată clădire monument istoric şi de artă.
1928 – Premiera primului film de desen animat cu sonor, “Steamboat Willie”; produs de Walt Disney, filmul are ca protagonist un şoricel numit Mickey, inventat în 1927 de către prietenul lui Disney, Ub Iwerks.
1967 – Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (m. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie.
1985: Un cutremur de 8,1 pe scara Richter lovește orașul Mexico. Peste 9.000 de oameni au decedat, 30.000 răniți și 95.000 au rămas fără locuință.
2001 – Parlamentul României a adoptat hotărârea de participare a ţării, ca aliat al NATO, la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin mijloace militare, dacă va exista o cerere în acest sens, ca urmare a atacului de la 11 septembrie 2001.
Nașteri
1551: Regele Henric al III-lea al Franței (d. 1589)
1802: Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare de la 1848 (d. 1894)
1887 – S-a născut fizicianul român Eugen Bădărău (la Ismail, azi Ucraina). A iniţiat în cadrul Institutului de Fizică, Universitatea din Cernăuţi, primele cercetări din ţara noastră cu privire la descărcările de gaze, devenind un pionier în domeniul fizicii plasmei; a fost fondatorul primei şcoli de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; a fost membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România şi membru al Academiei Române (m.11.03.1975).
1911: William Golding, romancier britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1993)
1926: Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel
1931: Jean-Claude Carrière, actor și scenarist francez
1941: Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluționist și istoric al științei american (d. 2002)
1945: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană româncă stabilită în Germania (d. 2008)
1948: Valeriu Alexandru Ungureanu, politician român
1948: Mihai Timofti, regizor, actor, muzician
1949: Corneliu Momanu, politician român
1977: Ioana Maria Lupașcu, pianistă româncă
Decese
1843: Gaspard Coriolis, matematician, fizician, inginer francez (n. 1792)
1873: Giambattista Donati, astronom italian
1881: James Garfield, al 20-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1831)
1902: Marie Henriette de Austria, soția regelui Leopold al II-lea al Belgiei (n. 1836)
1909: Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1826)
1954: Miles Franklin, scriitoare și feministă de origine australiană (n. 1879)
1961: Lucia Sturza Bulandra, una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc; din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra (n.25.08.1873).
1978: Étienne Gilson, filosof și istoric francez (n. 1884)
1988: Călin Alupi, pictor și profesor de pictură român (n. 1906)
1996: Ștefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru și film (n. 1925)
2010: Horia Șerbănescu, actor român de teatru și film (n. 1924)
2011: Johnny Răducanu, muzician de jazz (n. 1931)
Personalitatea zilei – William Golding
Sir William Gerald Golding (19 septembrie 1911 – 19 iunie 1993), romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1983. El prezintă în romanele sale criza conștiinței omului modern confruntat cu problemele relității contemporane.
Motivația juriului Nobel:
„…pentru romanele sale care, cu perspicacitatea unei arte narative realiste dar purtând și amprenta diversității și universalității mitului, iluminează condiția umană din lumea de azi.”
S-a născut pe 19 septembrie 1911 la St Columb Minor, un sat apropiat de Newquay, Cornwall. A început să scrie la vârsta de 7 ani. Tatăl său era un profesor local cu convingeri politice radicale și o încredere oarbă în puterea științei. Familia sa s-a mutat la Marlborough, unde William a urmat Marlborough Grammar School. A mers mai apoi la Universitatea din Oxford (Colegiul Brasenose, Oxford) în 1930, unde a studiat științele naturii și limba engleză. Prima sa carte, o culegere de poeme, a apărut în 1934 cu un an înainte ca Golding să primească diploma de BA. A luat parte în Marina britanică la debarcarea din Normandia și la operațiunea de scufundare a celui mai mare crucișător german, nava Otto von Bismarck în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
S-a căsătorit cu Ann Brookfield, o chimistă, în 1939. După ce a fost pe rând actor, marinar, muzician, a devenit profesor de engleză și filozofie la școala Bishop Wordsworth’s School din Salisbury.
William Golding s-a dedicat exclusiv scrisului abia la cincizeci de ani, în 1961. Experiența războiului avea să-l marcheze profund: el și-a pierdut atunci încrederea în om ca o ființă inocentă: pentru el, până și copiii poartă în suflete germenele răului. Aceasta este tema primului său roman, The Lord of the Flies, din 1954 (trad. Împăratul muștelor, 1969) care a cunoscut un enorm succes imediat după apariție. Urmează alte 11 romane și două volume de eseuri, tratând, toate, aceeași temă. În 1983, în discursul de recepție a premiului Nobel, Golding se arăta uimit de obstinația cu care oamenii caută semnele deznădejdii lăsate de el în opera sa. „Eu nu mă simt deloc deznădăjduit”, spunea el cu acel prilej. Iar paradoxul acesta exprimă cel mai bine luciditatea cu care a privit întotdeauna lumea în care ne este dat să trăim.
A primit titlul de cavaler de la regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit în 1988.
William Golding a murit in casa sa din Perranarworthal, lângă Truro, în Cornwall, pe 19 iunie 1993 și a fost îngropat în cimitirul bisericii din Bowerchalke, Wiltshire, Anglia.
Opere selective
1954: Lord of the Flies ( Împăratul muștelor), 1955: The Inheritors (Moștenitorii), 1956: Pincher Martin (Martin cel avid, 1958: The Brass Butterfly, roman [Fluturele de aramă], 1959: Free Fall, roman [Cădere liberă], 1966: The Pyramid, roman [Piramida], 1971: The Scorpion God, o culegere de trei nuvele: The Scorpion God, Clonk Clonk și Envoy Extraordinary, 1980: Rites of Passage [Rituri de trecere], 1987: Close Quarters [Reședințe apropiate], 1989: Fire down below [Foc de la brâu în jos].
Rubrică realizată de Grigore Ciascai
