Hipermarchetul Cora Baia Mare organizează în perioada 7-10 iunie ”Sărbătoarea Pâinii”, eveniment în cadrul căruia brutarii şi brutăriţele au copt peste 100 de tipuri de pâine, de la simpla franzelă până la pâini speciale din făini şi ingrediente deosebite. ”Sărbătoarea Pâinii” şi-a propus să redea pâinii importanţa şi prestanţa pe care le-a avut dintotdeauna pe mesele românilor. După ce vremurile moderne şi regimurile de slăbit au impus ideea că pâinea nu se potriveşte cu silueta zveltă, Cora vrea să redea Cezarului ce-i al Cezarului: locul binecuvenit al pâinii în dieta alimentară.
Invitata specială a evenimentului a fost sîmbătă, 9 iunie, medicul nutriţionist Mihaela Bilic, autoarea cărţilor „Trăiesc, deci mă abţin” şi „Sănătatea are gust”, care a răspuns clienţilor la întrebările acestora despre pâine şi nutriţie.
Loredana Veisa, director Cora Baia Mare: ”Painea de la Cora nu este o pâine oarecare, ci un produs care poate rivaliza cu orice mare brutărie cu tradiţie. Asta pentru că suntem foarte atenţi la toţi paşii de producţie, de la alegerea făinii şi pâna la frământat, tăiat şi copt. O parte din aceşti paşi se fac manual, deci putem spune că pâinea noastră este într-o bună măsură un produs tradiţional. În primele cinci luni ale acestui an, am lărgit gama introducând sortimente speciale precum bagheta franţuzească, bagheta pariziană, pâine nordik, pâine cu bere, bagheta cu seminţe sau pâinea din secară 100%. Reţetele sunt tradiţionale, Cora nu face decât să le readucă în atenţia clienţilor săi care doresc şi alte sortimente, în afară de simpla franzelă. Și, să nu uităm, pâinea noastră cea de toate zilele este un efort de echipă: adică pasiune, respect şi valoare, totul împreună cu dorinţa de a reuşi să oferim clienţilor calitatea şi varietatea pe care ei şi-o doresc.”
În cadrul evenimentului, Malvina Madar Iederan de la Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare a povestit clientilor despre cum se facea painea odata.
Sărbătoarea Pâinii este un eveniment pe care Cora România îl organizează la nivel naţional, câte o săptămână în fiecare dintre cele opt magazine ale sale. Magazinele vând împreună în medie 8 tone de pâini pe zi, realizând o cifră de afaceri de 12 milioane de lei în primele cinci luni ale anului la raioanele
Mihaela Bilic: Până și postul negru înseamnă apă și pâine!
Iată ce le-a spus Mihaela Bilic băimărenilor prezenți sâmbătă la ”Sărbătoarea Pâinii”:
”Pâinea este simbolul supraviețuirii și, de la Isus încoace, trecând prin perioade de foamete sau de îmbelşugare, omenirea a aflat că pâinea şi apa înseamnă viaţă. La români, pâinea şi sarea sunt simboluri ale ospitalităţii şi, până nu demult, statutul nostru de grânar al Europei întărea afirmaţia că pâinea înseamnă bogăţie.
De mai bine de 2000 de ani, pâinea a stat la baza alimentaţiei: până și postul negru înseamnă apă şi pâine. Indiferent de statutul social sau financiar, de pregătirea profesională, vârstă, preferinţe alimentare sau religie, pâinea are locul său pe masa fiecăruia: există pâine rustică, rotundă şi rumenă, coaptă pe vatră, dreptunghiulară, ca un cozonac, asezonată cu toate semiţele şi mirodeniile pământului; chifle, cornuri, baghete, franzele, ciabatte, lipii.
În sudul Italiei – sărac – al sfârşitului de secol XIX, regele Umberto şi regina Margherita au fost serviţi cu pizza de Raffaele Esposito, care a avut inspiraţia să pună sos de roşii, brânză şi busuioc pe un blat de pâine. Aşa a luat naştere un deliciu culinar care a cucerit planeta.
Şi lordul John Montagu, 4th Earl of Sandwich a folosit pâinea când a avut nevoie de o gustare practică, uşor de luat în timpul jocului de cărţi.
Nu putem şi nu trebuie să concepem viaţa de zi cu zi fără o bucată de pâine, pentru că organismul nostru funcţioneză pe bază de glucoză iar pâinea este cea mai banală şi mai accesibilă sursă de glucide. Şi creierul şi muşchii consumă exclusiv glucoză, prin urmare, în alimentaţia noastră zilnică trebuie să existe produse care conţin glucide (carbohidraţi): pâine, cereale, mălai, paste făinoase, orez, cartofi, fasole, mazăre. Amidonul din aceste alimente este format din lanţuri lungi de glucoză care se absorb lent în sânge şi furnizează organismului “combustibilul” de care are nevoie timp de 2-3 ore după masă.
Pâinea nu numai că “ţine de foame” dar o cantitate mică de pâine, prezentă la fiecare masă, ajută la slăbit pentru că “lipidele ard în focul glucidelor” este un slogan celebru al nutriţiei care confirmă rolul esenţial al glucidelor în alimentaţia noastră chiar şi atunci când e vorba de diete.
Pâinea este “garnitura” banală pentru proteine şi lipide, adică pentru carne, brânză, ouă, unt. Orice mâncare este mai gustoasă cu pâine și acest lucru are o justificare ştiinţifică solidă. Nu există în natură un aliment complet, de aceea trebuie să asociem produsele între ele pentru a obţine o masă echilibrată.
Carnea, peştele, brânza, ouăle, untul, nu conţin glucide, prin urmare se combină armonios cu pâine, orez, paste, mamaligă sau cartofi. Pâinea conţine glucide complexe (amidon), proteine, vitamine din grupul B şi minerale (fier, magneziu, calciu) şi fibre. Pâinea contribuie la echilibrul alimentar,favorizează buna funcţionare a sistemului digestiv, amelioreză metabolismul glucidelor şi lipidelor, oferă protecție împotriva cancerului.
Nu pâinea în sine îngraşă, ci cantitatea în care o consumăm. Cu un aport mediu de 230 cal/ 100 gr., nu putem spune că pâinea e vinovată de kilogramele în plus atât timp cât mezelurile conţin in medie 350 cal/ 100 gr., iar caşcavalul 380 cal/ 100gr. O banală felie de pâine are 80 cal, ceea ce, raportat la o rație calorică obişnuită de 2000 cal/zi, nu reprezintă un pericol.
Glucidele sunt esenţiale supravieţuirii şi funcţionării optime a organismului uman, aşa că, indiferent de vârstă, greutate sau regimul alimentar, oferiţi-vă zilnic bucuria de a mânca o bucată de pâine. Fie că este albă, neagră, cu seminţe, cu tărâţe, cu ierburi aromate, cu ulei, cu lapte, alegeţi-o în funcţie de preferinţele voastre. Nimic nu poate fi mai gustos şi mai sănatos!”
Grigore Ciascai
