Festivalul etnofolcloric al românilor din Transcarpatia  are loc în Maramureșul de peste Tisa. În fiecare an, festivalul se organizează într-altă localitate româneacă din dreapta Tisei (un an în raionul Teceu, un an în raionul Rahău). În acest an, în 26 mai, a venit rândul localității Strâmtura să organizeze a XXIII-a ediție a festivalului.
La invitația lui Ioan Mihai Botoș (președintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”), Maramureșul a avut o prezență masivă la manifestarea onorată și de prezența consulului României la Cernăuți, Corneliu Ciubotaru. Biblioteca județeană „Petre Dulfu” a fost  reprezentată de o delegație consistentă, condusă de directorul Teodor Ardelean, care a oferit gazdelor ultimul număr din ”Familia Română”.
Grupul condus de Mihai Cozma (director al revistei „Academia OJT”, membru al „Fundaţiei Academia Dacoromână”) i-a inclus  – printre alții-  pe Ioan Marchiș (directorul DJCCPCN Maramureș și al revistei„ Archeus”), Nicolae Remețean (finanțatorul revistei Pro-Unione), Dorel Todea (director Radio Sighet), Alexandru Cosma (cel care, pe vremea când a fost președinte CJ, a consolidat relațiile dintre românii de pe cele două maluri ale Tisei, Ananei Gagniuc (jurnalist).
N-au lipsit nici demnitarii – deputatul Cornelia Negruț, prefectul Anton Rohian, senatorul de Satu Mare, Valer Marian, primari din județele fostei regiuni Maramureș.
Pe scena din Strâmtura era un banner în limba română care ura „Bine ați venit la festival…”
Nicio cuvântare oficială nu a menționat că e vorba de un festival al românilor din Transcarpatia. Din considerente diplomatice, consulul Corneliu Ciubotaru a vorbit doar despre „despre păstrarea tradițiilor în zona din dreapta Tisei”. Numai prefectul Anton Rohian a folosit în intervenția sa cuvântul „român”, însă în contextul întăririi relațiilor culturale, dar și economice, dintre România și Ucraina. Românismul a fost susținut de tinerii artiști care au evoluat pe scenă. Și care, așa cum remarca Ioan Marchiș, aveau costume populare mai bine păstrate decât în Maramureșul Voievodal.
La scenă au fost vreo 15 steaguri ale Ucrainei și  niciunul al României. Singura prezență tricoloră a fost panglica primarului Ioan Romaniuc din Rona de Sus. Dar, mai important decât toate e că acest festival există, că perpetuează tradiția și simțirea românească în  Maramureșul de peste Tisa, rău care se încăpățânează să erodeze doar din malul românesc.
Grigore Ciascai