Patru deținuți, dintre care unul care îți efectuează pedeapsa privativă de libertate în penitenciarul din Baia Mare, au sesizat CEDO cu privire la condițiile de detenție din sistemul românesc. Pe lângă faptul că CEDO le-a dat câștig de cauză, deținuții vor primi și daune, reprezentând sume de bani, din partea Statului Român.
Este vorba de Daniel Arpad Rezmiveș, Marius Mavroian, Laviniu Moșmonea și Iosif Gazsi. Ei au sesizat CEDO în legătură cu condițiile din închisori și s-au plâns, printre altele, de suprapopularea celulelor, insuficiența instalațiilor sanitare și lipsa igienei, calitatea proastă a hranei, vechimea materialelor primite, precum și prezența șobolanilor și a insectelor în celule, se arată într-un comunicat de presă al CEDO.
Condițiile de detenție din sistemul penitenciar din România sunt contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului și relevă o disfuncționalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul ”Rezmiveș și alții împotriva României”.
Prin această decizie-pilot, CEDO a stabilit că a fost încălcat Articolul 3 al Convenției, care interzice tratamentele inumane sau degradante, în acest caz care vizează condițiile de detenție din închisorile românești, precum și din arestul poliției.
Rezmiveș, Moșmonea și Gazsi sunt în prezent închiși în penitenciarele din Timișoara, Pelendava și Baia Mare, în timp ce Mavroian a fost închis în penitenciarul din Focșani, de unde a fost eliberat la 13 ianuarie 2015.
Statul român trebuie să le plătească daune morale lui Rezmiveș și Gazsi de câte 3.000 de euro, iar lui Mavroian și Moșmonea — câte 5.000 de euro. De asemenea, Moșmonea trebuie să primească 1.850 de euro reprezentând taxe și cheltuieli.
În conformitate cu Articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane sau degradante, CEDO a stabilit în special că aceste condiții de detenție ale reclamanților, dată fiind de asemenea durata încarcerării lor, i-au supus unor suferințe de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de suferință inerent detenției. CEDO a decis să aplice procedura de decizie-pilot, susținând că situația reclamanților relevă o problemă generală care își are originea în disfuncționalitatea structurală a sistemul carceral din România.
CEDO afirmă că statul român trebuie să adopte măsuri pentru diminuarea suprapopulării și pentru îmbunătățirea condițiile materiale din detenție, precum și căi de recurs (un recurs preventiv și un recurs compensatoriu specific).
Sursă info.
Sursă foto.
