Q zi deosebita este 15 ianuarie, ziua in care il sarbatorim in scoli pe Mihai Eminescu, luceafarul poeziei romanesti. Scoala Gimaziala Alexandru Ioan Cuza Clasa pregatitoare A condusa de invatator prof. Voichita Rotar a marcat acest eveniment prin o lectie dedicata celui nascut la Ipotesti . Elevii au invatat ca Mihai si-a petrecut frumosii ani ai copilariei, strabatand zglobiu si visator poienile si padurea din apropierea satului, ascultand soaptele izvoarelor si freamatul codrului. Ei i –au facut portretului o rama .
Informatiile despre viata si copilaria poetuluil au fost gustate de catre elevi, acestia s-au minunat afland ca fost al saptelea copil al lui Gheorghe si al Ralucai Eminovici sau ca numele sau de familie fost schimbat din Eminovici in Eminescu de catre Iosif Vulcan, directorul revistei „Familia”. Lor le- aplacut de asemenea copilaria poetului care a fost la fel ca a unui copil crescut la tara, care se bucura de libertatea de a cutreiera nestingherit imprejurimile satului natal.
Se presupune ca a facut clasele I si a II-a primara la Ipotesti sau Botosani dupa care tatal sau, caminarul Gheorghe Eminovici il duce cu alti patru frati ai sai la scoala la Cernauti, oras din Bucovina care, acum se afla in Ucraina. Poetului nu-i este indiferenta soarta tarii sale, injumatatita de vecinii care au impartit-o cum au vrut. Desi avea numai 17 ani compune frumoasele si nemuritoarele versuri ‘’Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie !’’ Poetul doreste Romaniei o soarta mai buna si un trai fericit. Vara, isi petrecea timpul in plimbari lungi in jurul satului Ipotesti, strabatand dealurile, vaile, luncile si padurile. Uneori, lipsea zile intregi de acasa, spre ingrijorarea parintilor sai: „ Fiind baiet, paduri cutreieram/ Si ma culcam ades langa izvor,/ Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam/ S-ascult cum apa suna-ncetisor,/ Un freamat lin trecea din ram in ram /Si un miros venea adormitor, /Astfel ades eu nopti intregi am mas, /Bland inganat de-al valurilor glas.” („Fiind baiet”).
Iarna umbla pe la sezatori, unde ii placea sa asculte doine si balade, proverbe, basme, zicatori, acestea reprezentand surse de inspiratie pentru creatiile sale de mai tarziu. Ecoul acestora poate fi regasit in poezia „Trecut-au anii…”:” Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri/ Si niciodata n-or sa vie iara,/ Caci nu ma-ncanta azi cum ma miscara/ Povesti si doine, ghicitori, eresuri,/Ce fruntea-mi de copil o-nseninara, /Abia-ntelese, pline de-ntelesuri.” A fost mereu orientat catre natura si preocupat de modificarile pe care fiecare anotimp le aduce in natura in poezii precum”Povestea codrului”, ”Revedere”, ”Freamat de codru”, ”Fiind baiet” sau ”O, ramai” arata felul in care poetul a revenit la tema copilariei si naturii in creatiile sale. Elevii au memorizat poezia pe gustul lor “ Cu penetul ca sideful” si vizionat un filmulet animat « Somnoroase pasarele ».
