Legea 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole va fi modificată la presiunea fermierilor români, astfel încât cetăţenii străini să poată achiziţiona mai greu suprafeţe agricole în ţara noastră, după cum a anunţat, recent, ministrul agriculturii, Achim Irimescu. De la momentul liberalizării pieţei funciare, 1 ianuarie 2014, şi până la acest moment, aproximativ 40% din suprafaţa agricolă a ţării este exploatată de investitori străini.
Asociaţiile de producători au solicitat în ultima perioadă, tot mai vehement, modificarea legislaţiei în vigoare privind achiziţia de terenuri agricole extravilane ca urmare a faptului că tot mai multe suprafeţe trec în proprietatea cetăţenilor străini.
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu, a anunţat duminică, 8 mai a.c., că Legea 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole urmează să fie modificată, astfel încât cetăţenii străini să poată achiziţiona mai greu suprafeţe agricole în România. „Vom introduce filtre care să asigure că nu ajunge oricum şi la oricine. E clar că sunt vizate persoanele care nu au cetăţenie română. Este o presiune foarte mare din partea producătorilor români, care consideră că vânzarea a condus la înstrăinarea terenurilor şi producătorii români nu mai au ce să lucreze”, a spus Achim Irimescu.
Potrivit demnitarului, decizia a fost luată în urma unei discuţii cu premierul Dacian Cioloş, iar specialiştii ministerului au termen două săptămâni pentru a finaliza un nou proiect de act normativ care să fie apoi lansat în dezbatere publică.
Piaţa funciară a fost liberalizată la 1 ianuarie 2014, dată de la care străinii au avut posibilitatea să cumpere, fără restricţii, terenuri agricole în România. Ceea ce au şi făcut, chiar într-un ritm susţinut, după cum arată un studiu realizat anul trecut de către Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene.
Raportul arată că aproximativ 40% din suprafaţa agricolă este exploatată de străini, iar din aceasta 30% aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10 procente aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE.
Trăgând linie în urma analizei axată pe ţările din zona Europei de Est, România se regăseşte printre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania și de țările arabe, cele mai active trei zone ale țării fiind judeţele Timiș, Vaslui și Arad.
Interesul crescut pentru terenurile agricole din România este motivat de cel puţin două aspecte, anume că solul este foarte fertil şi datorită preţului scăzut. De exemplu, dacă în prezent, prețul unui hectar de teren agricol în România variază de la 2.000 de euro și până la 18.000 de euro, în țările UE depășește și 30.000 de euro.
Până la data liberalizării pieţei funciare, doar persoanele juridice din UE aveau dreptul să cumpere teren agricol. Conform Legii nr. 17/2014, terenul agricol aflat în extravilan poate fi însă cumpărat şi de către persoanele fizice din UE, din statele care fac parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE; cuprinde Norvegia, Liechtenstein și Islanda) sau ale Confederaţiei Elveţiene. Totuşi, persoanele fizice şi juridice din UE sau ASEE şi Confederaţia Elveţiană pot achiziţiona teren agricol în condiţii de reciprocitate.
Vânzarea terenurilor agricole din extravilan se face, potrivit legii, cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, în această ordine.
România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafață arabilă.
Oana Nistor
