Impozitarea bacşişului a fost eliminată la doar o săptămână după introducerea prin ordonanţă de guvern. Anunţul a fost făcut de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, după o serie de discuţii cu reprezentanţii industriei ospitalităţii: hoteluri, restaurante, catering, ai organizaţiilor patronale şi ai sindicatelor din taximetrie. Ministrul spune însă că de anul viitor ar putea fi reintrodus impozitul forfetar. Tot astăzi, înaintea deciziei Finanţelor, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la ordonanţa referitoare la taxarea bacşişului. PNL a cerut demisia ministrului de Finanţe. Ministrul Finanţelor spune că modificarea ar putea intra în vigoare de luna viitoare.
Vestea eliminării impozitării bacşişului a fost primită cu braţele deschise atât de către ospătari, cât şi de către operatorii economici. Analiştii din domeniul fiscal nu văd însă cu ochi buni această modificare.
Şeful Finanţelor a avut consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor patronale, respectiv sindicale, din taximetrie.
Vineri dimineaţă, Avocatul Poporului a reclamat la CCR impozitul pe bacşiş. Victor Ciorbea a susţinut că ordonanţa este neconstituţională în integralitatea sa. Potrivit unui comunicat de presă, ordonanţa de urgenţă „afectează drepturi şi libertăţi consituţionale, în speţă accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi precum şi libertatea economică ale persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate”.
Victor Ciorbea a confirmat că a formulat excepţia cu privire la întreaga ordonanţă de urgenţă pentru că se încalcă anumite drepturi şi libertăţi constituţionale.
Măsura reglementată poate duce la abuzuri, se pot încheia procese verbale în afara condiţiilor impuse de cadrul legal, pentru a se da posibilitatea de a se ignora hotărârea instanţei judecătoreşti, a subliniat Avocatul Poporului.
Potrivit Avocatului Poporului, actul încalcă principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat şi independenţa judecătorilor prin faptul că hotărârea judecătorească de anulare a procesului de constatare a contravenţiei nu are nici o finalitate cu caracter reparatoriu pentru persoana vătămată în patrimoniul său. Amenda şi suma de bani achitată nu se restituie.
„Prin actul normativ criticat mai sunt încălcate principiul proporționalității, libertatea economică și obligația statului de a asigura crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de producție. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 nu conține numai simple norme de procedură care să vizeze competența instanțelor judecătorești, ci și norme care produc efecte de ordin patrimonial, care pot avea consecințe negative iremediabile pentru activitatea economică a persoanelor vizate de ipoteza normei legale”, se mai arată în comunicatul oficial al Avocatului Poporului.
Potrivit OUG 8/2015, „prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar”.
Bacşişul pe bon separat şi registrul special pentru banii angajaţilor au fost instituite din 8 mai. Firmele care nu au registru pentru banii personali ai angajaţilor pot primi amenzi de până la 9.000 de lei. Activitatea firmelor va fi suspendată abia la a doua abatere şi numai dacă diferenţele dintre sumele înregistrate în casele de marcat şi cele găsite în incinta localurilor sunt foarte mari.