Duminică, 15 noiembrie, este prima zi din Postul Crăciunului. De ce e bine să ţii post, care este semnificaţia acestuia şi ce trebuie să faci în cele 40 de zile care urmează dacă ai această opţiune. În ziarul de mâine vei găsi zilele când poţi mânca peşte, dar şi reţete de post.

După cum se ştie, postul e de la Adam şi Eva. Când Dumnezeu le spune celor doi locuitori ai Raiului să nu se atingă de pomul cunoştinţei binelui şi răului, de fapt, El îi îndeamnă la post.
Părintele Ilie Cleopa ne arată că în Biblie sunt nenumărate exemple ale celor care au ţinut post: Mântuitorul Însuşi a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei; şi tot Mântuitorul ne învaţă cum să postim.
El ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post şi rugăciune. Posteau, de asemenea, Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor; ei au rânduit postul pentru creştini. Moise a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; Ilie Proorocul, la fel, a postit patruzeci de zile; Daniel, de asemenea, a postit”.

“A mânca – scria Sf. Efrem Sirul în secolul IV -, ţine de legile firii, dar a posti ţine de libertate”. Cine se poate lăuda că mănâncă doar pentru că “aşa vrea el”? Noi mâncăm pentru că nu putem trăi fără hrană, voinţa noastră reiese din instinctul firesc, nu din libertate. Evident nu e nimic rău în a mânca, nu e nici un păcat, dar nici o virtute. Virtutea este doar rodul libertăţii. Postirea este alegerea liberă care ne aduce mai aproape de viaţa veşnică şi de Dumnezeu.
“Scopul postului nu este numai de a face deosebiri între unele mâncăruri, ci de a disciplina trupul şi puterile sufleteşti, spre uşurare şi curăţire de păcate”, ne spune părintele Cleopa.

Aşadar, nu este suficient să te abţii de la mâncarea de dulce. Această înfrânare îţi atrage atenţia că trebuie să fii mai îngăduitor cu cei din jurul tău, să fii împăciuitor, mai iubitor, smerit. În perioada postului trebuie să te rogi mai mult, să îi ajuţi m a i mult pe cei de lângă tine, să ocoleşti cât poţi păcatele. Dar toate acestea trebuie făcute din inimă, nu cu forţa sau de ochii lumii, precum făceau fariseii.

Cleopa ne spune că postul se împarte în mai multe f eluri şi anume:
• Ajunare desăvârşită – adică atunci când nu mâncăm şi nu bem nimic, cel puţin o zi întreagă.
• Postul aspru sau uscat – ori ajunarea propriu-zisă, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate: pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc.
• Postul obişnuit sau comun – când mâncăm la orele obişnuite, dar numai mâncăruri de post, adică ne înfrânăm doar de la mâncărurile “de dulce” (carne, peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime ş.a.).
• Postul uşor (dezlegarea) – când dezlegăm la untdelemn şi vin, iar uneori dezlegăm şi la peşte, icre, aşa cum este prevăzut în Tipicul Mare al Bisericii, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.
Nu trebuie să ignorăm aspectul sănătăţii. Aici sunt două direcţii: cei care sunt bolnavi şi au dezlegare de la duhovnic sau copiii mici, până la 7 ani, nu vor posti. Cealaltă direcţie se referă la faptul că postul este sănătos pentru organism.
Atât cel obişnuit (în fiecare miercuri şi vineri de peste an), cât şi cele patru posturi prevăzute în calendarul creştin-ortodox. Este bine să facem pauză de la alimentele de origine animală, care, în exces, produc tulburări în organism, de la colesterol până la boli cardiovasculare sau cancer.
Sursă text şi foto libertatea.ro