Rom sau Țigan. Dilemele unui etnonim în spațiul românesc, prima carte care deschide dialogul pe această temă, a fost lansată pe 24 septembrie 2012, la Clubul Țăranului Român. Lucrarea, publicată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) din Cluj-Napoca și finanțată de Fundația Soros, este unică în peisajul editorial autohton, pentru că oferă argumente istorice, lingvistice și identitare într-o dezbatere care în ultimii ani a născut numeroase controverse. Autorii cărții nu și-au propus să dea un răspuns fără echivoc la întrebarea care s-a pus tot mai des în România ultimelor decenii: Cum este corect: rom sau țigan? Intenția lor este mai degrabă de a identifica interesele care au stat de-a lungul vremii în spatele folosirii celor două etnonime – rom și țigan – și de a urmări dinamica acestora în discursul public românesc.
După cum precizează editorii Lucian Nastasă și István Horváth, cartea s-a născut ca reacție la propunerea legislativă din 2010 de a fi adoptată denumirea oficială de țigan și mai ales la utilizarea unor argumente pseudo-academice pentru a o justifica. Propunerea deputatului Silviu Prigoană, respinsă în cele din urmă în 2012, este doar vârful icebergului. După 1989, problema integrării romilor și a normalizării statutului lor a apărut pe agenda societății civile, polarizând opinia publică și stârnind reacții foarte puternice pro sau contra. Activiștii pentru drepturile romilor au contribuit major la impunerea unui discurs corect din punct de vedere politic, în timp ce diverși politicieni și ziariști au atras atenția asupra faptului că se crează o confuzie între denumirea nou promovată de rom și cea de român. Autoritățile au fost deranjate atât de această confuzie, cât și de faptul că opiniile activiștilor au început să aibă o audiență internațională, constituindu-se ca alternativă la discursurile oficiale.
Cartea urmărește evoluția celor doi termeni în două epoci: în prima jumătate a secolului al XX-lea, în special intervalul 1919-1949 și în perioada de după 1989, când termenul „rom” a început să înlocuiască etnonimul „țigan”. Pentru a identifica și analiza percepțiile actuale asupra termenilor, autorii cărții au preferat să folosească în special felul cum sunt utilizați aceștia pe internet, unde sub protecția anonimității autorii de bloguri sau cei care postează comentarii au o mai mare libertate de exprimare, permițându-și să fie incorecți politic, rasiști, țiganofobi. “Nu de cuvinte ne temem, ci de realitatea din spatele acestor cuvinte”, a declarat István Horváth, editor al cărții, în cadrul dezbaterii care a urmat lansării de carte, adăugând că mai importante sunt reacțiile pe care le va stârni cartea în lumea academică și în presă. “Noi credem că nu va mai putea exista o abordare a temei romilor fără să se facă referire la această carte”, a completat istoricul Lucian Nastasă.
Volumul cuprinde și un interviu excepțional despre identitatea romani între victimizare și emancipare, realizat de Iulius Rostas cu Nicolae Gheorghe – unul dintre liderii de marcă și ideologi ai romi. Dialogul dintre cei doi activiști romi este o mărturie personală despre cum se crează identitatea de rom și o reflexie despre reprezentarea romilor ca minoritate etnică. Iulius Rostaș, prezent și el la lansare, a afirmat că, atât el cât și mentorul lui, Nicolae Gheorghe au văzut în legea Prigoană o oportunitate de a pune în discuție identitatea romilor, de-a atrage interesul unor oameni și unor instituții spre acest subiect.
Dezbaterea care a urmat lansării, moderată de Mircea Vasilescu, președintele Fundației Soros și redactor șef la Dilema Veche, a scos în evidență faptul că Rom sau Țigan. Dilemele unui etnonim în spațiul românesc este o invitație la dialog, și mai ales o provocare de a îmbogăți discursul public despre romi cu argumente istorice, lingvistice și identitare.
Volumul Rom sau Țigan. Dilemele unui etnonim în spațiul românesc este disponibil în format electronic, gratuit, accesând pagina de internet a Fundației Soros România www.soros.ro
