INVESTIŢIE. Aurul, plasamentul vedetă, alături de activele de refugiu. Cotaţia aurului a câştigat peste 20%, în prima jumătate a acestui an, în condiţiile în care indicii Bursei de Valori Bucureşti au înregistrat scăderi, în perioada menţionată.
Aprecierea aurului trebuie însă pusă în context, este de părere Mihai Nichişoiu, analist investiţii Tradeville, adăugând: „Toate clasele de active de refugiu tradiţionale s-au descurcat excelent în aceeaşi perioadă. Bondurile guvernamentale americane cu scadenţe lungi au avansat cu 15% (cele britanice aducând randamente totale record, de peste 20%), yenul s-a apreciat cu 16%, iar sectoarele defensive de pe bursa americană de acţiuni, precum utilităţile, au câştigat până la 21%”.
În opinia sa, predilecţia pentru active de refugiu a fost şi continuă să fie justificată de seria şocurilor macro pe care investitorii încearcă să le acomodeze la nivel global: printre altele, un ciclu de normalizare monetară destul de incoerent în SUA, referendumul care a decis ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, semnele unei crize bancare în zona euro şi probabilitatea tot mai mare a unei alunecări dure a economiei şi a unei crize financiare/bancare în China.
Mihai Nichişoiu a mai spus: „Aprecierea yenului japonez generează îngrijorări severe la Tokyo, iar banca centrală ar putea interveni oricând împotriva propriei monede. Cotaţiile bondurilor guvernamentale sunt la maxime record – iar o pondere semnificativă a pieţei globale afişează deja dobânzi zero sau negative. În schimb, cotaţiile curente ale aurului sunt încă departe de maximele record înregistrate în 2011 (aproape de 1.900 dolari/uncie), iar mărimea alocărilor de aur la nivelul fondurilor de investiţii este încă foarte mică în raport cu alte clase de active defensive”.
În opinia sa, cu datele perceptibile acum, este extrem de probabil ca predilecţia investitorilor pentru refugiu şi active defensive să continue în a doua jumătate a acestui an – şi chiar pe termen mai lung: „Aurul va continua să fie un câştigător important al concursului de împrejurări globale, putând fi chiar preferat în faţa altor active tradiţionale de refugiu”.
* Claudiu Cazacu, XTB România: „Apetitul pentru metalele preţioase sporeşte, alimentat de posibile presiuni inflaţioniste”
Aurul a avut o performanţă foarte bună, alături de argint, după referendumul din Marea Britanie, notează, Claudiu Cazacu, analist şef XTB România.
Domnia sa ne-a spus: „Pieţele văd acum mai multă incertitudine, atât în privinţa efectelor votului cât şi a drumului de parcurs de acum înainte. Într-o asemenea atmosferă, băncile centrale sunt aşteptate să menţină politici acomodative. În SUA, economia robustă poate solicita dobânzi ridicate mai devreme decât ar fi dispusă să acţioneze Rezerva Federală. Apetitul pentru metalele preţioase sporeşte, alimentat de posibile presiuni inflaţioniste într-un orizont mediu şi de nevoia de regiuni de refugiu”.
În opinia sa, a doua jumătate a anului ar putea aduce provocări semnificative la adresa burselor dezvoltate: „Chiar în condiţiile unor re-orientări stimulative ale băncilor centrale, limitele actualelor politici relaxate sunt aproape, şi fără politici coerente din partea guvernelor, pieţele de capital ar putea fi supuse unor presiuni descendente. Deşi pe un orizont scurt oscilaţiile pot fi largi, pe termen mediu şi lung aurul şi alte metale preţioase pot beneficia de pe urma realocarii unor fonduri spre active de siguranţă. Yenul japonez şi francul elveţian, active de refugiu tradiţionale, vor fi probabil porturi «apărate» de băncile centrale respective, care nu vor dori monede prea puternice. În acelaşi timp, lira sterlină ar putea, în condiţiile transpunerii în realitate a procesului de separare de UE, aluneca în majoritatea pieţelor sale valutare, îndeosebi în raport cu dolarul american (între monedele majore)”. Domnul Cazacu precizează că afirmaţiile sale formalizează opinii şi nu ar trebui văzute de investitori drept recomandări de tranzacţionare.
* Cristian Cochintu, Admiral Markets: „În acest moment, bancherii nu mai sunt cei mai mari inamici ai aurului, ci cei mai buni prieteni ai săi”
Cristian Cochintu, analist Admiral Markets, este de părere că bancherii au manipulat preţul aurului şi au creat o piaţă în scădere artificială, dar totodată şi ceea ce va deveni una dintre cele mai mari oportunităţi văzute vreodată: „Cea mai distructivă piaţă Bear (n.r. în scădere) din istoria aurului poate genera cea mai spectaculoasă piaţă Bull (n.r. în creştere) văzută vreodată, notează domnia sa într-un raport.
În opinia domnului Cochintu, în acest moment, bancherii nu mai sunt cei mai mari inamici ai aurului, ci cei mai buni prieteni ai săi: „Scopul lor a fost crearea unui bull market epic şi sunt cu siguranţă poziţionaţi să profite de creşterea care deja a început”.
* Ole Hansen, Saxo Bank: „Aurul rămâne în cărţi pentru un test la 1.400 dolari/uncie – valoarea de vârf din 2014”
Ole Hansen, Head of Commodity Strategy, Saxo Bank consideră că aurul şi argintul sunt cei doi „câştigători” din urma votului pro-Brexit.
„Au primit sprijin din partea marjelor negative pe titluri şi a discursului moderat al Comitetului Federal pentru o Piaţă Liberă (FOMC) al Rezervei Federale a SUA, discurs menţinut în această notă de ceva vreme încoace”, arată analistul, într-un raport.
În opinia sa, cea mai mare ameninţare asupra aurului şi argintului acum este… propriul succes: „Cochetând cu 1.305 dolari/uncie, aurul încă testează niveluri ca 1.292 dolari/uncie sau chiar 1.250 dolari. Investitorii aşteaptă pregătiţi o nouă corecţie, adică o nouă oportunitate de a cumpăra.
Ne menţinem părerea că aurul a «sărit» 50-70 dolari în preţ, ceea ce ar însemna că ne putem aştepta ca preţul să încerce să ajungă chiar la 1.400 dolari/uncie, nivelul cel mai ridicat din 2014 încoace”.
* Incrementum menţine ţinta pentru preţul aurului la 2.300 de dolari, până în iunie 2018
Analiştii Incrementum au menţinut ţinta pentru preţul aurului la 2.300 de dolari, până în iunie 2018, potrivit raportului „In Gold we trust 2016” („Credem în aur”).
Aceştia arată: „Aurul a revenit. După cea mai bună performanţă trimestrială din ultimii 30 de ani, metalul preţios a ieşit în trimestrul I 2016 din piaţa «urs» în care rămăsese forţat din 2013.
Un factor decisiv al aprecierii aurului este creşterea incertitudinii revenirii economiei, după falimentul Lehman Brothers. După ani de administrare de doze enorme de panacee monetare, va reuşi întreruperea practicii? Sau întreaga terapie va fi pusă la încercare?
Stimularea creşterii economice şi a inflaţiei rămân imperativul politicii monetare.
Expansiunea sistematică a creditului necesară pur şi simplu nu vrea să pornească. Chiar şi BCE, care iniţial a acţionat cu reţinere după criza financiară, este astăzi blocată într-o buclă perenă de improvizaţii şi stimulente monetare.
Incertitudinea generală a crescut şi mai mult după votul surprinzător de la referendumul pentru Brexit.
După ani de promovare a unor politici de rată redusă a dobânzii, băncile centrale au ajuns într-o poziţie de «lose-lose» (n.r. pierzător): atât continuarea, cât şi încheierea regimului ratelor de dobândă reduse are riscuri considerabile.
Într-o încercare de a realiza, în cele din urmă, impulsul dorit la creştere, un Rubicon monetar a fost traversat, în mai multe zone monetare, prin impunerea dobânzilor negative. Aurul este mai atractiv în acest mediu. Se spunea că aurul nu oferă dobândă, acum se poate spune că aurul nu te costă dobândă”.
* „Boromir Prod”, cea mai mare creştere de la BVB
Aversiunea faţă de risc s-a simţit şi pe piaţa noastră de capital, unde indicii au fost în scădere, în prima jumătate a anului, iar creşteri au fost punctate de titluri mai puţin lichide.
Cel mai mult de la BVB au crescut acţiunile „Boromir Prod”, cu 44,56%, în prima jumătate a anului, fiind urmate de „Turbomecanica” (+42,97%) şi Electroputere (+39%).
Acţiunile „Electrica” (EL) au înregistrat o apreciere de 8,57%, aceasta fiind cea mai mare din cadrul indicelui BET, al celor mai lichide zece companii listate, care per total a avut o scădere de 6,35%.
Totodată, indicele extins BET-XT s-a depreciat cu 7,30%, deşi la medie a contat aprecierea cu 31,65% a acţiunilor „Albalact”.
La începutul anului, acţionarii Albalact au încheiat un acord cu Lactalis, în urma căruia grupul francez va prelua cea mai mare companie locală din industria laptelui.
Acţionarii companiei au fost convocaţi, pe 1 august, să decidă modificarea planului de opţiune pentru cumpărarea de acţiuni aprobat în aprilie 2015, în sensul ca acţiunile cumpărate în baza planului să fie liber transferabile.
* Certinvest Tezaur, plus de 4,8%
Pe segmentul fondurilor de investiţii, cel mai mult au urcat titlurile „Certinvest Tezaur”, raportat la euro, în prima jumătate a anului. Certinvest Tezaur este un fond de obligaţiuni şi investeşte în principal în depozite bancare şi instrumente cu venit fix, precum obligaţiuni municipale şi corporative, titluri de stat. Topul fondurilor a fost completat de „Erste Bond Flexible Romania EUR” (+2,05%) şi Certinvest Obligaţiuni (+1,74%).
Precizare:
Randamentele plasamentelor analizate la această rubrică sunt raportate la moneda europeană. Randamentele calculate sunt cele mai bune pe fiecare categorie de plasament, fără a fi luată în calcul lichiditatea tranzacţiilor. Piaţa AeRO nu este luată în calcul. Valorile unitare ale fondurilor mutuale utilizate în analiză sunt cele aferente perioadei precizate în grafic. Articolul nu reprezintă o sugestie de investiţii.
