Interviu cu SOFI OKSANEN, scriitoare proeminentă din Finlanda
Sofi Oksanen, născută în 1977 în Finlanda, este considerată cea mai importantă nuvelistă, în viaţă, din Finlanda. Cărţile ei au fost traduse în 38 de limbi. A studiat dramaturgia la Academia de Teatru din Helsinki şi literatura la universitatea din oraşul natal, Jyväskylä. Prima ei carte, „Vacile lui Stalin” a scris-o în 2003, nuvelă care a propulsat-o pe scena literară a Finlandei. De asemenea a scris romanul „Purificare”, pentru a fi pus în scenă de către Teatrul Naţional Finlandez. Un an mai târziu a dezvoltat această lucrare, devenită bestseller în Europa. Înzestrată cu abilitatea nativă de-a povesti, Sofi a avut amabilitatea să-mi răspundă, în mod degajat, la câteva întrebări:
Octavian Curpaş: – În momentul de faţă eşti în topul mai multor liste de bestseller din ţările nordice ale Europei, iar cărţile tale au fost remarcate de mass-media internaţională. Ai dobândit mai multe premii de anvergură, cum ar fi „The Finlandia Award” şi „Premiul Comitetului de Literatură” din ţările nordice, în 2012. În acelaşi timp, eşti cel mai tânăr autor care obţine astfel de premii. Care este cheia acestui succes?
Sofi Oksanen: – Scrisul.
O.C. – Ce limbă se vorbea în familia ta, tatăl tău fiind finlandez, iar mama estonă? Apropo, câte limbi cunoşti?
S.O. – Finlandeza şi estona. Vorbesc limba engleză, de asemenea, puţină franceză şi suedeză şi pot să citesc ziarul în limba germană. Engleza, franceza şi germana le-am învăţat la şcoală. De asemenea, şi suedeza, care este obligatorie.
O.C. – Am citit câteva statistici care dezvăluiau faptul că Finlanda are una dintre cele mai joase rate de emigrare din lume. Cum a fost să creşti într-o familie mixtă în Finlanda?
S.O. – Atitudinea faţă de emigranţi diferă în diverse părţi ale ţării şi în diferite cercuri. Avem şi oameni toleranţi. Şi este total diferit să locuieşti în Helsinki, unde sunt mai mulţi emigranţi decât în alte părţi ale ţării. Findandezii nu sunt obişnuiţi cu finlandeza stâlcită, aşa că orice accent atrage atenţia.
O.C. – Care este atitudinea finlandezilor faţă de educaţie?
S.O. – Dacă nu provine de la şcolile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obţină un job mai bun, chiar dacă vine din Statele Unite, Anglia sau alte ţări vest-europene.
O.C. – Am aflat recent că romanele tale au fost traduse în 38 de limbi. Spune-mi, te rog, ceva despre prima ta carte, „Vacile lui Stalin”. Cât timp ţi-a luat să o scrii?
S.O. – Mi-a luat doi ani să o scriu. Cartea este despre emigraţie în Finlanda, dubla identitate, a doua generaţie de emigranţi. De asemenea, este o nuvelă „post Gulag”.
O.C. – Prin ce se diferenţiază ţările scandinave de celelalte ţări din Europa?
S.O. – Ţările din Europa de Vest sunt diferite de cele din Europa de Est, aşa că se poate face o comparaţie între Scandinavia şi ţările est-europene şi Scandinavia şi ţările vest-europene. În Scandinavia, noi avem mare libertate de exprimare, nivel de corupţie scăzut, conştientizare a nevoii de protecţie a mediului înconjurător, iar nivelul de „egalitate” este mai mare decât în multe alte ţări.
O.C. – Te rog acum să-mi spui câteva similarităţi şi diferenţe între ţările scandinave.
S.O. – Suedia, Norvegia şi Danemarca aparţin aceluiaşi grup lingvistic. Finlanda este ca o fiică vitregă a ţărilor nordice. Finlandeza este o limbă foarte diferită şi nu e o limbă oficială în Consiliul Nordic (spre deosebire de suedeză, norvegiană şi daneză). Cu toate acestea, împărtăşim aceleaşi valori, cum ar fi: nivel înalt de libertate de exprimare, egalitate etc.
O.C. – Ce anume este unic în Finlanda şi la finlandezi? Ce locuri merită văzute în ţara ta?
S.O. – Îmi place Helsinki, capitala ţării. Turiştii, de obicei aleg Lapland. De asemenea, unii turişti se bucură de faptul că avem patru anotimpuri.
O.C. – Ce fel de cărţi citeşte de obicei omul de rând din Finlanda?
S.O. – Cel mai mult romane. Multe romane pe teme istorice, mai mult de ficţiune decât non-fiction, şi mai mult scrise de autori indigeni decât de autori traduşi. Finlandezii citesc. Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult decât orice altă naţionalitate din lume.
O.C. – Ce anume presupune să devii un scriitor de succes?
S.O. – Nu există nicio „cărare” pentru aceasta. Toţi autorii sunt diferiţi.
O.C. – Ce state ai vizitat în Statele Unite? Ai vizitat Statul Marelui Canion? Ce anume îţi vine în minte când te gândeşti la Arizona?
S.O. – Arizona este un loc pe tabla de joc a copiilor J Este foarte popular în Finlanda sau cel puţin a fost, când eram copil. Nu am vizitat Arizona, încă. Am vizitat New York City, Pittsburgh, Buffalo, Washington D. C. şi alte câteva oraşe.
O.C. – Ai vizitat şi România. A fost prima ta vizită în această ţară? Cu ce impresii ai rămas despre români?
S.O. – Românii sunt oameni ca toţi oamenii din lume. Îmi dă de gândit însă situaţia politică din România, o ţară marcată de corupţie şi cu tradiţie de corupţie. Lumea politică este coruptă „la greu”.
Interesul Sofiei Oksanen pentru ţările postcomuniste din Europa a început cu mulţi ani în urmă. Fiind jumătate finlandeză şi jumătate estonă, ea s-a situat undeva la graniţa dintre Vest şi Est. În anul 2009 a fost declarată „Persoana anului” în Estonia. Sofi Oksanen este, probabil, singura scriitoare din Vestul Europei care accentuează faptul că Europa de Vest nu înţelege istoria Europei de Est pentru că nu a experimentat anii de guvernare totalitară. Evidenţe incredibile despre acele timpuri odioase sunt descrise de către scriitoarea scandinavă în romanul ei de succes „Purificare”, care a apărut în aproape 40 de ţări.
Octavian D. Curpaş
Phoenix, Arizona