Consumul de alcool în rândul minorilor este foarte ridicat, iar vârsta medie la care românii încep să consume aceste produse este de 14 ani, a declarat, miercuri, Florin Rădulescu, președintele Asociației Spirits România, într-o conferință de presă.

‘În România, consumul de alcool în rândul minorilor este foarte ridicat. Potrivit datelor UNICEF din 2013, 42% dintre minorii români cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani au consumat alcool cel puțin o dată. Procentul este mai mare în rândul băieților 57%. Vârsta medie la care românii încep să consume alcool este de 14 ani. 10% din cei intervievați au declarat că au început să consume alcool la mai puțin de 14 ani și peste 30% între 15 și 19 ani. Minorii au cunoștințe limitate asupra efectelor pe care le are consumul de alcool asupra sănătății lor fizice și mentale’, a spus Rădulescu.

Potrivit acestuia, minorii consideră că alcoolul îi face să se simtă integrați și le creează o stare de relaxare.

‘Potrivit unui studiu, cei mai mulți minori consideră că este normal să se consume alcool și nu au nicio idee asupra consecințelor alcoolului asupra organismului lor. Singurele riscuri asociate consumului de alcool identificate de aceștia au fost accidente sau dependența de alcool. Majoritatea nu conștientizează că alcoolul are efecte mult mai grave asupra organismului lor decât asupra unui adult și nu știu care sunt acestea. Cei mai mulți au declarat că alcoolul îi face să se simtă integrați, parte a unui grup și au asociat alcoolul cu imaginea unei persoane populare și sociabile. Foarte mulți au declarat că alcoolul le creează o stare de relaxare și beau alcool pentru că și părinții lor o fac’, a mai afirmat președintele Asociației Spirits România.

El a precizat că există zone gri ale comerțului care permit accesul la alcool al minorilor și chiar părinți care își lasă copiii să consume alcool, iar asta în pofida legislației din România care interzice accesul la alcool al minorilor.

La rândul său, psihoterapeutul Olivia Mocanu a arătat că una din patru persoane care consumă alcool devine dependentă.

‘Una din patru persoane care consumă alcool devine dependentă. Nu se cunoaște încă mecanismul prin care unele persoane devin dependente și altele nu. Atunci când vârsta de debut a consumului de alcool este 14 ani riscul este de 4-5 ori mai mare ca acel copil să devină dependent decât atunci când consumul începe după 18 ani. Atunci când părinții consumă alcool riscul este de 3 ori mai mare ca acei copii să devină dependenți’, a explicat psihoterapeutul.

Principalul factor de risc în consumul de alcool, spune Mocanu, este transmiterea genetică asociată cu factori de mediu, adică acele medii familiale conflictuale, dezorganizate, abuzive, implicare neadecvată a părinților.

‘Alți factori de risc se referă la tipuri de personalitate. Există afecțiuni psihologice care sunt de multe ori amorțite cu alcool. Alt factor de risc este tentația, accesul facil la alcool. Principalele efecte ale consumului de alcool, efecte psihologice și sociale se referă la faptul că adolescenții devin violenți sau victime ale violenței. Pot să vă dau exemplu de cazuri de cabinet. Doi tineri la o petrecere se bat. Unul este rănit, ajunge în spital, depune o plângere penală pentru colegul lui care avea 18 ani și 2 săptămâni, urmează un proces, este dată pedeapsă cu suspendare dar timp de câțiva ani tânărul penalizat, legal desigur, trăiește cu teama că orice amendă de circulație îl poate duce după gratii și, de asemenea, termină facultatea și la câțiva ani după nu reușește să se angajeze pentru că i se cere cazier. În momentul acela pierde orice șansă de acces. Uite așa, dintr-o violență avem 2 victime’, a mai pus psihoterapeutul.

Asociația Spirits România, împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Federația Română de Fotbal, Carrefour România și Rewe România au anunțat, miercuri, derularea campaniei de informare publică ‘Suntem mulți’, dedicată combaterii prevenirii consumului de alcool în rândul minorilor.

Campania intenționează abordarea a trei componente care s-au dovedit de impact în alte țări europene. Prima implică programe de educare și susținere a părinților în eforturile lor de a-și educa copiii în legătură cu efectele alcoolului. Aceasta include un portal de informare www.suntem-multi.ro care conține materiale informative relevante pentru părinți și un ghid pentru aceștia. Cea de-a doua componentă se referă la programe de informare realizate în școli, atât pentru prevenția consumului la minori cât și pentru a promova un consum responsabil la vârsta maturității. A treia implică controlul strict al accesului minorilor la alcool prin supravegherea implementării reglementărilor specifice, care interzic consumul și vânzarea alcoolului.

‘Combaterea consumului de alcool de către minori este prioritar pentru ANPC atât prin eforturile pe care le facem pentru a aplica cadrul legislativ în vigoare, cât și prin acțiuni de informare, educare și conștientizare a consumatorilor de tipul campaniei ‘Suntem mulți’, a declarat Vlad Bontea, vicepreședinte al ANPC.

La rândul său, Florin Șari, manager Responsabilitate Socială și Bună Guvernanță la Federația Română de Fotbal, a precizat că unul dintre domeniile în care Federația Română de Fotbal va deveni din ce în ce mai activă va fi educarea tinerilor practicanți de fotbal.

‘La fel ca în toate celelalte domenii de activitate și în fotbal în România se vede nevoia de adresare către copii, către tineri și nevoia de a oferi acestora o oportunitate și o alternativă la opțiunile societății contemporane. Pentru a avea un copil implicat în fotbal care ulterior să devină un sportiv de performanță așa cum dorește toată lumea, trebuie să îl identificăm și să îl inserăm în programele noastre de dezvoltare de la vârsta de 7-8 ani. Să practici fotbal nu este accesibil oricui dacă vrea să facă performanță. Este accesibil fotbalul pentru cei care vor să facă din asta fie o modalitate de a-și petrece timpul liber, fie acea mișcare de care fiecare dintre noi are nevoie în fiecare zi. În procesul de dezvoltare fotbalistică ne-am asumat ca până în 2020 să triplăm numărul practicanților și a persoanelor implicate în fotbalul România. Momentan aproximativ 0,5% din populație este în fenomen. Noi vrem să ajungem la 1,5%. Prin comparație, media europeană este de 2,7%’, a precizat Șari.

Agerpres