Ingrijorare mare in randul pescarilor din Maramures. Din cauza unui baraj construit pe vremea regimului comunist in zona Catalina, pestii din amonte de baraj risca sa dispara. Membrii Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Maramures sunt hotarati sa ceara autoritatilor sa il dinamiteze pentru ca rolul acestuia este practic inexistent. Mai mult, cladirile construite pe malul raului au fost devastate si zona este un real focar de infectie.
Problema barajului de la Catalina a fost adusă în atenţia ministrului pentru Ape, Lucia Varga, care a declarat că se va încerca găsirea unor soluţii pentru remedierea acestei situaţii care ar duce în anii următori la un adevărat dezastru ecologic, după cum au subliniat cei de la AJVPS Maramureş.
“Noi avem această doleanţă de 20 de ani şi nu am putut să o rezolvăm până acum. Vorbim despre dezastrul ecologic care se găseşte în amonte de barajul de la Cătălina. Un baraj construit pe vremea fostului regim şi care acum obturează cursul râului Lăpuş şi nu permite populaţiei de peşte migrarea în amonte în vederea depunerii icrelor. Vreau să vă spun că, dacă mai stăm şi mai aşteptăm câţiva ani, probabil că vom avea parte de un dezastru ecologic pe care nu îl vom putea reabilita sub nicio formă. Acolo este vorba despre un stăvilar care aparţine societăţii Remin şi am înţeles că este pe lista lor de inventariere ca mijloc fix. Noi am făcut o iniţiativă ori de a construi un canal pe lângă acest baraj, ori distrugerea lui. Bănuiesc că pentru Guvernul României nu ar fi o problemă să aloce o sumă infimă de bani pentru distrugerea acestui baraj. S-ar salva ecosistemul format în amonte. Plus că deasupra barajului avem o zonă turistică deosebit de frecventată care are foarte mult de suferit”, a declarat şeful AJVPS Maramureş, Ionică Pop.
“Sigur că în Europa unde sunt baraje este asigurată şi migrarea populaţiei de peşte. Sunt soluţii tehnice pe care le putem identifica şi noi, fără doar şi poate“, a punctat ministrul Lucia Varga. Cei de la Remin susţin că respectivul baraj a făcut cândva parte din fosta alimentare suplimentară cu apă a oraşului Baia Mare, fiind vorba despre o lucrare finalizată în anul 1988. Odată ce mineritul din Maramureş a dat ortu’ popii nu a mai fost nevoie de această apă.
“Există două posibilităţi. Există o scară de peşte, care din păcate este nefuncţională. Eu am spus că o soluţie ar f I reabilitarea acesteia, dar nu se agreează ideea. Mai putem fac e un canal lateral pentru migrarea faunei, documentaţia în primă fază a fost trimisă celor de la Ape Someş şi s-a dat acordul de principiu. Mai putem vorbi despre o dezafectare totală a acestui prag de apă, însă eu personal sunt împotriva ideii de a demola acel baraj. Asta pentru că Baia Mare are ca unică sursă de apă barajul Strâmtori-Firiza, ori acel prag ar putea fi o sursă de alimentare cu apă într-un caz de secetă majoră”, au anunţat cei de la Ape.
