INCREDIBIL. Fenomene extreme pe cerul oraşului Baia Mare. În cursul zilei de duminică, 17 iulie, băimărenii au fost martorii unei tornade. Astfel de fenomene sunt din ce în ce mai frecvente deşi în mod firesc ele se formează doar în clima tropicală.

Băimărenii care au fost pe fază au imortalizat tornada şi s-au grăbit să posteze imaginile pe reţelele de socializare.

Potrivit literaturii de specialitate, o tornadă sau un tornado (din spaniolă tornar = a se întoarce; tornear = răsucire), sau şi trombă puternică, este un vânt foarte puternic ce acţionează pe un areal redus sub formă de vârtej de aer, fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde mai e numit şi twister.

Vântul se roteşte în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelaţie cu mişcările de convecţie a aerului; este însoţit de nori negri de furtună (cumulus şi cumulonimbus). Tromba vârtejului de aer se înalţă de la suprafaţa pământului până la nivelul norilor, această definiţie a lui Alfred Wegener (1917) fiind valabilă încă şi azi.

Procesul de formare al vârtejului este complex, fiind azi încă în fază de cercetare. Vântul ia naştere când sunt îndeplinite anumite condiţii climaterice.
Tornadele sunt legate de anumite zone geografice şi perioade ale anului. În Evul Mediu, ele erau considerate ca fiind „duhuri rele”.

Tornadele se formează atunci când o cantitate imensă de aer cald (ciclon) urcă şi aerul rece (anticiclon) coboară; prin deplasare se formează o pâlnie. Din cauza încălzirii globale, au ajuns să se formeze tornade şi în România.

Convecţia umedă este una din condiţii, sub acţiunea acţiunii solare, şi o sursă de energie fiind vaporii din atmosferă

O anumită condiţie atmosferică „teobila” care admite urcarea rapidă a aerului supraîncălzit, care suferă în straturile superioare de aer o răcire rapidă
Un rol important îl joacă situaţia în care se află fronturile vecine de aer, paralel cu o convecţie umedă unde răcirea se produce latent, are loc şi o convecţie uscată, această confruntare dintre cele două fronturi favorizează formarea trombelor de vânt, care la început au o intensitate mică dar pot să crească la intensitatea unei tornade, care poate să dureze de la câteva secunde până la câteva ore.

Până acum s-a măsurat la tornada din Oklahoma la data de 3 mai 1999 la Bridge Creek, o intensitate de 496 ± 33 km/h, care pe scara Fujita corespunde gradului F-5.
Aceste vânturi „bântuie” mai frecvent vara timpuriu. Un rol important îl are şi temperatura apei, deasupra oceanului formându-se o maximă care deasupra uscatului seara sau dimineaţa devreme se poate amplifica la intensitatea unei tornade.

Aceste furtuni se formează în regiunile subtropicale până în zonele cu climă temperată cu o frecvenţă mare în partea centrală a SUA şi coasta Golfului Mexic.
La fel apar în Argentina, Europa de est, Africa de Sud, Bengal, Japonia şi insulele ce aparţin de Marea Britanie.