Schimbările climatice sunt ultimul lucru la care se gândesc milioanele de indonezieni atunci când consumă carne, iaurt și înghețată, altădată un lux pentru ei. Totuși, explozia în Asia a consumului de produse rezultate din creșterea animalelor este o veste proastă pentru planetă, transmite AFP.
Nicăieri în lume pofta de carne nu este atât de mare ca în Asia, unde noile clase mijlocii se dezvoltă rapid și consumă produse de origine animală mai mult ca oricând, ca urmare a creșterii veniturilor și a modificării obiceiurilor alimentare. Este cazul, mai ales, al Chinei și Indiei, dar și al Indoneziei. În această din urmă țară, produse agricole consumate înainte foarte rar în afară de sărbătorile religioase se găsesc acum din abundență. La țară se mânca înainte carne roșie o dată sau de două ori pe an. „Acum carnea nu mai este un lux și opțiunile sunt foarte multe”, spune Dari, o contabilă de 31 de ani din Jakarta. „La Jakarta se găsesc tot felul de înghețate, iaurturi și alte produse lactate. Este minunat”, adaugă ea.
Este o veste bună pentru clasele mijlocii din țările emergente, dar deloc bună pentru planetă. Sectorul creșterii animalelor reprezintă în prezent 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră, aflate la originea schimbărilor climatice, arată organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), mai mult decât gazele emise în transporturi.
Rumegătoarele emit cantități importante de metan, gaz provenit din flatulențele bovinelor, de peste 20 de ori mai puternic decât bioxidul de carbon. Protoxidul de azot, un alt important gaz cu efect de seră, este emanat de bălegar și îngrășămintele de pe terenurile agricole. Aceste emisii ar urma să crească mult deoarece consumul de carne și produse lactate se va mări cu 76% și, respectiv, 65% până în 2050, potrivit FAO.
Cei 250 de milioane de indonezieni consumă deocamdată mai puțină carne decât vecinii lor asiatici — în medie 2,7 kilograme/persoană/an, față de 8 kilograme în Malayezia—, dar în 2012 Indonezia se va număra printre primele zece țări unde se va înregistra cea mai mare creștere a consumului de carne de vită, pui și porc, arată grupul de reflecție londonez Chatham House.
În ceea ce privește piața de lapte, potențialul în prima economie din Asia de Sud-Est este „enorm”, afirmă Asociația indoneziană a producătorilor de lapte. Compania de produse lactate neo-zeelandeză Fonterra vede în Indonezia una dintre cele mai mari piețe, ținând seama că 90% din produsele lactate din această țară sunt importate, îndeosebi din Noua-Zeelandă și Australia.
Și producătorii locali profită de creșterea consumului. „Familia noastră avea circa 20 de vaci când ne-am mutat aici, iar acum avem 70”, spune Rahmat, care produce lapte într-o suburbie a capitalei Jakarta.
Creșterea consumului de carne urmează să aibă și efecte indirecte nocive pentru climă: mai multe vite înseamnă mai multe ferme agricole și, prin urmare, o posibilă creștere a despăduririlor, îngrijorătoare deja în Indonezia, unde sunt tăiate păduri pentru a răspunde cererii de ulei de palmier, hârtie și orez. Indonezia se lipsește astfel — și privează și planeta — de copacii care captează CO2 din atmosferă.
Incendiile de vegetație și pădure ilegale din acest an, provocate pentru extinderea plantațiilor, au dus la imense degajări de fum care s-a răspândit în mai multe țări din Asia de Sud-Est, aruncând în unele zile în atmosferă cantități de gaze cu efect de seră mai mari decât întreaga activitate economică a Statelor Unite.
După cum a subliniat Chatham House într-un raport publicat anul trecut, schimbarea regimului alimentar este esențială pentru ca încălzirea planetei să nu depășească 2 grade Celsius — limită stabilită de comunitatea internațională dincolo de care oamenii de știință apreciază că lumea s-ar expune la o bulversare a speciilor sau a nivelului mărilor, cu riscul de a provoca reacții în lanț ce ar putea accelera aceste consecințe.
Se pare însă că oamenii își dau seama greu deocamdată de importanța schimbării regimului alimentar și că sunt greu de convins să mănânce mai puțină carne și iaurturi pentru a preveni încălzirea planetei, arată câteva ONG-uri. „Oamenii noștri nu înțeleg nici legătura dintre incendiile de pădure și emisiile de gaze, fără să mai vorbim de consumul de carne”, a declarat pentru AFP Nyoman Iswarayoga de la WWF Indonezia. „Schimbarea modurilor de viață și a mentalităților ia timp”, a încheiat el.
Agerpres
