HRAM Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat vineri, 14 octombrie, 2016, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în Altarul de vară al Schitului cu hramul Sfânta Cuvioasa Maica Parascheva” din Strâmtura, protopopiatul Sighet.
Din soborul de 36 de preoţi slujitori au făcut parte pr. Gavril Vasile Băban, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, pr. Vasile Aurel Pop, protopop de Sighet, protos. Nifon Nemciuc, egumen, stareţi de mănăstiri, preoţi din parohiile protopopiatului, din alte protoierii ale Episcopiei, din eparhii din ţară.
A fost o vreme deosebit de frumoasă, de octombrie, cu un cer senin şi un soare strălucitor, cu un aer puţin rece, la primele ore ale dimineţii, care, apoi, s-a încălzit treptat, coborând, cu boarea dimineţii, ca o binecuvântare peste cele câteva mii de credincioşi sosiţi de pe Valea Izei. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, Sighetu Marmaţiei, dirijat, de 27 de ani, de prof. Gheorghe Pop, cel mai vechi cor din Maramureşul istoric, cu o vechime neîntreruptă de 48 de ani, în care unii corişti cântă chiar de la întemeierea sa.
Un preot vrednic pentru Altarul Schitului
În timpul Sfintei Liturghii, a fost hirotonit întru preot, pe seama acestei mănăstiri, diaconul Vlad Mihai Popovici, fost, mai mulţi ani, până la primirea tainei diaconiei, cântăreţ la strana Mănăstirii. Tânărul preot sfinţit pe seama mănăstirii este absolvent de Teologie, este căsătorit, are o familie frumoasă şi este respectat.
Cuvântul de învăţătură a fost rostit de PS Iustin Sigheteanul şi din el credincioşii au putut afla multe lucruri folositoare despre viaţa Sfintei Cuvioase Maici Parascheva, despre tainele arătate după părăsirea vieţii pământeşti şi despre cum au ajuns moaştele Sfintei la Mitropolia Iaşului, în biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Preasfinţitul Părinte a explicat credincioşilor şi mesajul pericopei evanghelice a sărbătorii, astfel încât fiecare credincios să se poată întoarce de la mănăstire cu cât mai multe învăţături duhovniceşti. Preasfinţitul Părinte a primit în dar, pentru Muzeul Episcopiei, o frumoasă icoană pe sticlă a Sfintei Cuvioase Maici Parascheva, lucrată chiar în mănăstire de mâinile călugărilor.
Apel pentru reînvierea tradiţiei procesiunilor copiilor
La Sfânta Liturghie a sosit, de dimineaţă, o frumoasă procesiune alcătuită din peste 50 de copii din Strâmtura, din clasele primare şi gimnaziale, care şi-au făcut un frumos obicei, împreună cu profesorul lor de religie Gheorghe Tăut, de a nu lăsa să se piardă această tradiţie specifică Maramureşului Voievodal.
Profesorul Tăut adresează o provocare profesorilor de religie ca să se reînvie tradiţia procesiunilor copiilor în Maramureşul Voievodal. Procesiunea copiilor din Strâmtura am mai întâlnit-o la hramurile Mănăstirilor Rohia, Scărişoara Nouă, Moisei şi la hramul bisericii din Rozavlea. Însoţitori ai copiilor au mai fost profesoarele Ana Ferenţ, Maria Godja şi contabila Ana Lihet.
Istoricul Schitului
Schitul Strâmtura a fost înfiinţat în anul 2000, cu binecuvântarea Î.P.S. Arhiepiscop Justinian, pe terenul donat de familia Gheorghe Zmicală şi mama sa, Maria. Aşezământul monahal este situat într-un loc greu accesibil, cu un drum în pantă mare, dar, ajuns sus, priveliştea de munte este una încântătoare: de pe dealul Schitului se văd mergând la pas animalele sălbatice ce-şi trăiesc viaţa în linişte, codrii netăiaţi, fâneţe cosite cu grijă şi clăi de fân, gospodării din cătunele de munte ale satului Strâmtura şi multe alte frumuseţi montane, care îţi sunt dovadă de netăgăduit a minunăţiilor create de Dumnezeu pe pământ.
Lucrările la biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasă Maică Parascheva” şi la casa monahală au început în anul 2001. Actualul egumen a fost numit în anul 2005. Printre primele lucrări făcute de el au fost amenajarea şi pictarea, în tehnica tempera, a paraclisului de la subsolul bisericii. În 2008 au început lucrările la construirea Altarului de Vară, în 2009 s-au finalizat lucrările la casa monahală, iar în 2013 au început lucrările la biserica din lemn, care anul acesta a fost acoperită cu şindrilă.
La Schit se desfăşoară activităţi culturale, tabere cu tinerii pentru păstrarea tradiţiilor locale, precum şi activităţi sociale. Obştea este alcătuită din trei vieţuitori.
