Traian Băsescu a pierdut referendumul pentru demitere. L-a pierdut demult, poate în ianuarie, poate cu trei ani înainte. Ca să nu-și piardă și libertatea, s-a apucat să-și construiască un zid de apărare. Din ce e făcut acest zid?
Păi, din cvorumul juristului de întreprindere Zegrean, omul care, din dispoziția președintelui Băsescu, a ajuns șeful Curții Constituționale, fără să fie o secundă judecător.
Din cvorumul cîtorva oficiali UE, care au trîntit suveranitatea României la podea, i-au sfîșiat rochia, i-au crăcănat autonomia și au luat-o la Barroso.
Dintr-o rețea externă de ofițeri SIE, puși să lucreze, în Occident, împotriva poporului suveran și în favoarea intereselor personale ale lui Traian Băsescu.
Dintr-o rețea internă de colonei acoperiți sau avansați la lumina zilei, oameni răsfirați în presă, în societatea civilă și în partide.
Din calculul mărunt și infinita lașitate a lui Băsescu și din produsul lor monstruos, boicotul.
Din credulitatea unei părți a populației, a cărei onestitate n-a fost niciodată egalată de inteligență.
Din presa care, pînă azi, a trăit din bani de la stat, primiți prin intermediul clientelei evazioniste a PDL.
Din vacanță, din caniculă, din strigătele premeditate de fraudă, pornite cu mult înainte de ziua votului.
Cu toate astea, cu toată înălțimea paralizantă și nedreaptă a acestui zid, Traian Băsescu a pierdut lupta. E o luptă epică, o încleștare care se întinde pe mai mulți ani, o ciocnire în care poporul se ciocnește fatal, pentru ultima dată, cu Securitatea. E bătălia de la Pragul Înalt.
Se va da după ora opt seara. Odată cu răcoarea, odată cu înserarea, peste cifrele oficiale se vor năpusti, de-a valma, regrete și mobilizări, uri și amintiri teribile, revolte și răzgîndiri de ultim moment, înjurături și elanuri întîrziate. Cu băștile pe frunte, cu cifrele în saci și cu sensul istoriei tatuat pe formularele de vot, organizația teritorială și locală a demiterii va reuși să se cațere, nevăzută, pe culmea obsedantului 50%. E ziua imnului, și de acolo merită reținut un singur vers: acum ori niciodată.
Doru Bușcu