În Guvernul lui Dacian Cioloş şi-au făcut loc, printre tehnocraţi, şi miniştri cu legături politice bine înrădăcinate, oameni fără carnet de partid, dar care au lucrat pentru politicieni şi persoane care au fost numite politic în funcţiile deţinute înainte de a ajunge miniştri. Premierul Dacian Cioloş a urmărit formarea unei echipe alcătuită din „specialişti integri“, însă nu a reuşit înlăturarea completă a politicului din noua formulă guvernamentală. Deşi niciunul dintre membrii Guvernului nu are carnet de partid, aproape o treime din echipa lui Cioloş are rădăcini în sfera politicului.
Cel mai evident exemplu este Vasile Dâncu, vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale în Guvernul Cioloş. Dâncu este al doilea om în ierarhia guvernamentală în funcţie de importanţă după premierul Dacian Cioloş. Accederea lui Vasile Dâncu în Guvern se datorează îndeosebi negocierilor purtate de Liviu Dragnea, preşedintele PSD, care a condiţionat susţinerea Cabinetului Cioloş în Parlament de desemnarea lui Dâncu în funcţiile deţinute chiar de el în Guvernul Ponta, înainte să-şi dea demisia silit de condamnarea cu suspendare în dosarul „Referendumul”.
De la momentul preluării şefiei PSD, Liviu Dragnea a urmat întocmai sfaturile lui Dâncu de reformare a partidului. „După ce a fost ales preşedinte interimar, Liviu Dragnea ne-a informat că merge la Cluj la «profesorul Dâncu». S-a urcat în avion şi două zile a stat acolo. Apoi a venit şi a început să vorbească pe la televizor de independenţa Justiţiei“, ne-au relatat surse social-democrate. Liviu Dragnea are o aşa mare încredere în Dâncu încât era dispus să-l susţină pentru funcţia de premier după plecarea iminentă a lui Victor Ponta de la Palatul Victoria. Numai că tragedia din Colectiv a răsturnat planul pregătit de Dragnea. După ce oamenii au strigat în stradă că vor o altă clasă politică, Dragnea nu a putut veni cu propunerea Dâncu în faţa preşedintelui Klaus Johannis tocmai pentru că trecutul său politic coincide cu cel al PSD.
Vasile Dâncu s-a înscris în PSD Cluj, în 1999, pentru ca în anul imediat următor să ajungă în poziţia de ministru al Informaţiilor Publice în Guvernul Adrian Năstase. Dâncu a făcut parte din aşa numitul „Grup de la Cluj“, care a influenţat, de-a lungul timpului, decizii majore în PSD, precum victoria lui Mircea Geoană în faţa lui Ion Iliescu pentru preşedinţia partidului. Cu toate astea, Grupul de la Cluj nu a reuşit să preia conducerea partidului niciodată.
Tobă, preferat de guvernele PSD
Petre Tobă, adus din funcţia de şef al Poliţiei Române, a fost aşezat şi el în fruntea unui minister-cheie – Interne- care se va ocupa de organizarea alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor. Fără să fi fost membru de partid, chestorul Petre Tobă a fost împins în funcţii ierarhice importante ori de câte ori la putere s-a aflat PSD sau „fratele său sub acoperire” – UNPR. A fost numit şef al Poliţiei în mai 2012, funcţie pe care în ultimii trei ani şi şase luni a ocupat-o în mandatul a patru miniştri ai MAI. Primul ministru de Interne care l-a propus pe Petre Tobă în funcţia de şef al Poliţiei a fost Gabriel Oprea, în ianuarie 2009, în timpul guvernării PSD-PDL. Tobă a fost eliberat din funcţie în noiembrie 2010 de către premierul Emil Boc, la propunerea lui Traian Igaş, ministru de Interne în acea perioadă. Însă Tobă a revenit la conducerea Poliţiei Române odată cu învestirea Guvernului Ponta, în mai 2012, la solicitarea ministrului de Interne de atunci, Ioan Rus. Tobă a rezistat la şefia Poliţiei Române în toate Guvernele Ponta şi în mandatele miniştrilor de Interne Radu Stroe (pe vremea USL), Mircea Duşa şi iar Gabriel Oprea. Astfel, vedem că Tobă a condus Poliţia Română numai în timpul Guvernelor PSD. Potrivit legii, Petre Tobă a fost suspendat din funcţia de şef al Poliţiei odată cu numirea sa în funcţia de ministru de Interne, însă cu posibilitatea de a reveni la încheierea mandatului.
Numele noului ministru de Interne apare în dosarul în care sunt judecaţi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD). Procurorii DNA arătau în rechizitoriu, că, în perioada martie-iunie 2013, Adrian Duicu i-ar fi spus lui Ştefan Ponea, fostul şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi asupra şefului Poliţiei Române, Petre Tobă. Duicu i-ar fi promis lui Ştefan Ponea că îşi va folosi această influenţă pentru a-i determina pe aceştia să îl menţină temporar în funcţia de inspector şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din IGPR.
Bucur, cel mai bun ministru
Un al nume din Guvernul Cioloş cu legături politice este Ciprian Bucur, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, care l-a înlocuit pe Eugen Nicolicea, deputat UNPR. Ciprian Bucur a lucrat la Comisia juridică, disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, fiind şef serviciu al acestui for, lucrând îndeaproape cu Bogdan Ciucă (ALDE), preşedintele Comisiei Juridice de la Camera Deputaţilor, şi cu Ciprian Nica, deputat PSD şi vicepreşedintele Comisiei. Dacă, spre exemplu, cele două propuneri pentru ministerul Justiţiei au trecut printr-un tir de întrebări incomode din partea aleşilor din Comisiile Juridice, pentru Ciprian Bucur, audierea de către aceiaşi parlamentari a fost floare la ureche. Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul a fost audiat imediat după Cristina Guseth, prima propunere a lui Dacian Cioloş la Ministerul Justiţiei, retrasă tocmai din cauza prestaţiei slabe la audierile din comisiile de specialitate. Spre deosebire de Guseth, Ciprian Bucur nu numai că nu a fost întrebat nimic, dar parlamentarii l-au încurajat spunându-i că este „cel mai bun ministru din Guvernul acesta“.
Amprenta ţărănistă
Din noul Guvern fac parte şi doi foşti lideri ţărănişti. Costin Grigore Borc, noul ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului şi cel de-al doilea vicepremier al Guvernului Cioloş, a fost şeful cancelariei lui Radu Vasile, prim-ministru al României în mandatul lui Emil Constantinescu. Borc şi-a început cariera politică alături de Corneliu Coposu, fiind asistentul fostului lider ţărănist între 1991 şi 1994.
Marius Bostan, noul ministru pentru Societatea Informaţională, este, de asemenea, fost membru PNŢCD. Bostan a fost liderul Tineretului Universitar Naţional Ţărănist. La momentul numirii în funcţia de ministru al Societăţii Informaţionale, Bostan era membru în Consiliul de Administraţie al Telekom România, numit de minister anul trecut, în timpul guvernării Ponta.
PNL se simte izolat
Componenţa Guvernului Cioloş i-a nemulţumit pe liberali, care se simt lăsaţi pe dinafară. „Este o stare generală de nemulţumire. Trebuie un Guvern apolitic, dar îl regăsim pe Dâncu. PNL este singurul partid care nu se află în acest Guvern. Până şi țărăniştii sunt reprezentaţi“, se plângea un liberal la Parlament.
Câtă libertate va avea noul Guvern? Preşedintele Klaus Johannis a ţinut să participe în persoană la instalarea Guvernului Cioloş la Palatul Victoria, ceremonie în cadrul căreia le-a transmis miniştrilor că beneficiază de independenţă politică, o premieră în România.
„Nu ştiu dacă a existat vreodată un guvern chiar aşa de independent politic. Vreau să cred că este o premieră care va ajuta România. Am toată convingerea că dumneavoastră veţi reuşi, contrar aşteptărilor unora sau altora, să vă faceţi treaba foarte bine”, le-a transmis Johannis membrilor Guvernului Cioloş.
Cu toate astea, Guvernul Cioloş nu va putea să se rupă complet de clasa politică pentru că proiectele guvernamentale au nevoie de sprijin parlamentar pentru a se concretiza. Fiecare proiect al Guvernului va fi un prilej de negociere între Guvern şi partidele parlamentare. „Are un dezavantaj, că în multe cazuri stă la mâna Parlamentului şi a votului din Parlament. Dar are şi un avantaj: faptul că nicio parte a eşichierului politic, şi aici mă refer la partidele puternice din Parlament, PNL sau PSD, nu cred că până la alegerile locale de anul viitor îşi pot permite să dea jos acest Guvern. Adică, doar în situaţia în care acest Guvern reprezintă un eşec total, atunci PSD îşi poate asuma o moţiune de cenzură împotriva acestui Guvern“, a comentat Adi Zăbavă, specialist în comunicare politică, pentru „Adevărul“.
