Costurile gestionării crizei migranților în Grecia vor depăși suma estimată anterior – 600 milioane de euro (670 milioane de dolari) – deoarece din ce în ce mai mulți refugiați sunt forțați să rămână pe teritoriul statului elen, a afirmat duminică Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei (BoG), transmite Reuters.
Peste 44.000 de migranți sunt înregistrați în Grecia. Majoritatea lor, peste 12.000, stau în condiții precare în apropiere de localitatea elenă de frontieră Idomeni, în speranța că Macedonia își va deschide granița.
Cu doar o lună în urmă Banca Centrală a Greciei estima că suma de 600 milioane de euro va acoperi costurile înregistrate cu operațiunile de salvare, adăposturi și repatriere. „Acea estimare se baza pe faptul că Grecia era doar o țară de tranzit, dar dacă acum va trebui să găzduim un mare număr de refugiați, această prognoză va trebui să fie revizuită”, a declarat Stournaras într-un interviu acordat publicației italiene Il Sole 24 Ore.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a avertizat săptămâna trecută că Grecia va avea nevoie de ajutor pentru a face față presiunilor asupra economiei provocate de fluxul refugiaților.
Grecia se așteaptă ca la reuniunea FMI din aprilie să discute măsuri de atenuare a poverii datoriei țării, a adăugat Stournaras.
Autoritățile de la Atena s-au angajat să reducă anul acesta cu 1% din PIB cheltuielile cu pensiile și să ajungă la un excedent primar de 3,5% până în 2018. Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei susține că partenerii din zona euro au promis anul trecut reducerea poverii datoriei dacă Atena își îndeplinește obligațiile.
„Această promisiunea încă nu a fost îndeplinită. Sperăm că partenerii noștri și FMI sunt capabil să o îndeplinească deoarece nu a fost doar o promisiune ci un acord”, a declarat oficialul elen.
Creditorii internaționali au reluat miercuri negocierile cu Guvernul de la Atena în vederea finalizării, cel mai probabil în luna aprilie, a evaluării stadiului reformelor cerute autorităților elene, condiție obligatorie pentru continuarea ajutorului acordat Greciei.
Discuțiile se vor concentra pe efortul bugetar cerut Greciei pentru a atinge un surplus bugetar de 3,5% în 2018, în special prin intermediul unei noi reforme fiscale care îi va afecta pe agricultori, și al unei reforme a pensiilor pregătită de mai multe săptămâni de Guvernul grec în pofida protestelor de stradă. De asemenea, creditorii solicită Guvernului grec înființarea unui nou Fond de privatizări, în ideea accelerării ritmului privatizărilor, precum și punerea la punct a unui cadru pentru soluționarea problemei creditelor bancare neperformante.
La începutul lunii februarie, în absența unor viziuni convergente între cele două părți cu privire la aceste subiecte, procedura de evaluare a fost întreruptă iar vizita creditorilor la Atena a fost amânată. Situația a fost deblocată luni la Bruxelles, cu ocazia reuniunii miniștrilor de Finanțe din zona euro, îngrijorați și de problemele cu refugiații cu care se confruntă Grecia. Președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a anunțat cu această ocazie că zona euro este gata să-și respecte promisiunea privind demararea discuțiilor pentru o nouă reducere a datoriei Greciei.
În vara anului trecut, Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană au acordat Greciei un al treilea plan de asistență în valoare de 86 de miliarde de euro, în schimbul adoptării unor noi măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar și datoria. În schimb, pentru a se alătura la noul plan de asistență, Fondul Monetar Internațional a cerut autorităților de la Atena să adopte o reformă a sistemului de pensii iar din partea zonei euro a cerut un acord pentru reducerea datoriei Greciei.
