Indiferent care va fi rezultatul consultărilor de luni de la Palatul Cotroceni, modul de desfăşurare al evenimentului este unul care încalcă prevederile Constituţiei, aşa cum s-a întâmplat şi în 2008.
Forţa Civică şi PNŢCD n-au ce căuta la Cotroceni
Consultarea de luni de la Palatul Cotroceni este neconstituţională. Articolul 103, alin.1 din Constituţie prevede: „ Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
Neconstituţionalitatea consultării constă în încălcarea ultimei teze a acestui articol. Forţa Civică şi PNŢCD nu sunt partide reprezentate în Parlament. Chiar dacă ambele au candidat în cadrul unei alianţe electorale (ARD) care a intrat în Parlament nici FC şi nici PNŢCD nu au reprezentare parlamentară. Şi nu pentru că ARD s-a desfiinţat de drept pe 9 decembrie, orele 21.00, ci pentru faptul că nu pot forma grupuri parlamentare. Conform reglementărilor în vigoare, pentru ca un partid politic să fie considerat ca fiind parlamentar trebuie să aibă MINIM un grup parlamentar. La Senat, numărul minim de senatori pentru formarea unui grup parlamentar este de 7, iar la Cameră este de 10.
Forţa Civică are un senator şi 3 deputaţi, iar PNŢCD, un senator şi un deputat. În aceste condiţii, cei 6 parlamentari fie activează ca independenţi (nici măcar grup parlamentar independent nu se poate forma – n.a.), fie activează ca afiliaţi în cadrul altui grup parlamentar. Deci, şi din punct de vedere juridic, dar şi faptic, FC şi PNŢCD nu există în Parlament. Ţinând cont de acest aspect, invitarea liderilor FC şi PNŢCD la consultări este fără echivoc, neconstituţională.
Ori 18 de la „minorităţi”, ori niciunul
Şi cu prezenţa la consultări a delegaţiei „grupului parlamentar al minorităţilor naţionale” este o problemă „constituţională”. Pentru simplul motiv că acest grup parlamentar NU EXISTĂ în acest moment. Este adevărat se ştiu cei 18 reprezentanţi ai celor 18 minorităţi care vor activa în cea de a 7-a legislatură, dar grupul parlamentar NU este constituit. El se constituie după ce deputaţii sunt validaţi şi după ce depun jurământul. Din această cauză, prezenţa la Cotroceni a unei delegaţii de la „minorităţi” este neconstituţională. Pentru a fi legală prezenţa „minorităţilor” există însă o portiţă: participarea tuturor celor 18 viitori deputaţi, şi în acest caz, ei reprezintă organizaţiile care i-au desemnat să candideze.
Deşi există deci clare elemente de neconstituţionalitate, legea fundamentală nu prevede nimic concret vreo procedură pentru o astfel de situaţia. Eventual, se poate cere un punct de vedere al CCR de către părţi interesate.
De ce a ales Băsescu consultări simultane
Când a anunţat înainte de alegeri că nu va accepta USL compact la consultări, ci partidele componente separat, Traian Băsescu nu se aştepta ca USL să obţină un scor categoric, iar ARD un scor mai mult decât modest. Pus în faţa rezultatului de la urne, dar şi a unui refuz clar şi argumentat de participare separată a celor din USL, Traian Băsescu a găsit modalitatea de a ieşi dintr-o situaţie dificilă fără a da satisfacţie învingătorilor, dar şi fără a putea fi acuzat că a cedat. Prin convocarea de consultări comune, practic cei din USL deşi vin împreună, totuşi se poate considera că vin şi separat. Rămâne de văzut dacă liderul PNL, Crin Antonescu va participa la consultări, el declarând sâmbătă seara că în condiţiile date va delega pe altcineva în locul lui.
Cum a fost în 2004 şi 2008
Pe 21 decembrie 2004, chiar în prima zi în care Traian Băsescu şi-a început mandatul de preşedinte, consultările au avut loc separat, dar PNL şi PD au venit împreună sub umbrela Alianţei DA. La consultări a participat şi o delegaţie a minorităţilor, dar, grupul parlamentar era deja contituit, pe 20 decembri alegându-se preşedintele Camerei, iar pe 21 dimineaţa fiind alese celelalte organisme de conducere. Pe 22 decembrie, Traian Băsescu l-a anunţat premierul desemnat, în persoana lui Călin Popescu-Tăriceanu anunţînd că ADA are cu un mandat în plus faţă de PSD.
În 2008 consultările s-au desfăşurat pe 5 decembrie. Şi atunci au participat minorităţile, dar nefiind constitui noul parlament, prezenţa loc la Cotroceni a fost neconstituţională. După consultări, Traian Băsescu a mai chemat pe 8 decembrie pe liderii partidelor (dar în variantă restrânsă, maxim 3 persoane) la Palatul Cotroceni, de această dată discuţiile fiind la „comun” cu începere de la ora 20.00.
Pe 10 decembrie Traian Băsescu îl desemnează pe Theodor Stolojan pentru funcţia de premier. Pe 15 decembrie, la orele 11.30, Stolojan anunţă că îşi depune mandatul, iar peste numai o oră şi 20 de minute, Traian Băsescu îl desemnează pe Emil Boc.
Antonescu refuză consultarea tip colhoz
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, sâmbătă, că el nu va merge la consultările de la Palatul Cotroceni dacă şeful statului, Traian Băsescu, a chemat toate partidele, ca la colhoz, la aceeaşi oră, el arătând, ironic, că nu vor fi scaune destule, ca la Parlament.
„Nu am înţeles până acum, o să încerc să mă lămuresc: deci sunt chemate toate partidele, e un colhoz, aşa, toate partidele deodată, la aceeaşi oară? Atunci o să discut la PNL dacă merge cineva, eu nu merg”, a spus Antonescu, la Antena 3.
El a precizat că nu i se pare normal să fie invitate toate partidele cu reprezentare în Parlament, în condiţiile în care în Legislativ au intrat USL, ARD, PPDD şi UDMR.
„Nu văd de ce să ne ducem şi câte cinci de partid. Sunt patru partide în USL, vreo patru în ARD, e UDMR, e PPDD … 30 de oameni? Păi iarăşi nu sunt scaune, cum o să fie la Parlament. Haideţi că e comic”, a spus Antonescu.