EXPLICAŢIE. Cum ne putem ţine cheltuielile sub control? Majoritatea oamenilor sunt de acord că sunt necesari mai mulţi paşi: realizarea unui buget, stabilirea unui echilibru între cheltuieli şi venituri, monitorizarea achiziţiilor. Totuşi, pe nesimţite, deşi toţi aceşti paşi sunt respectaţi, bugetele sunt de fiecare dată depăşite şi o luăm de la capăt, scrie Wall Street Journal.

De ce oare? Ce ne face să cheltuim prea mult deşi aparent respectăm toţi paşii? Răspunsurile găsite de cer­ce­tători par să aibă legătură cu impulsurile psihologice. Felul în care sunt alcătuiţi mental oamenii, de exemplu, le per­mite acestora să anticipeze veniturile viitoare, dar nu şi să-şi imagineze cheltuielile viitoare, ceea ce duce la stabilirea unor bugete nerealiste. Modul în care ne concepem resursele emoţionale contează de asemenea. Dacă îşi imaginează puterea voinţei drept ceva limitat, oamenii vor simţi nevoia de a se autorăsplăti cu lucruri de genul cumpărăturilor de impuls când reuşesc să-şi atingă vreun obiectiv. Iar câteodată oamenii ataşează o valoare atât de mare capacităţii de a fi responsabili din punct de vedere fi­nanciar, încât ajung să facă alegeri care costă mai mult, cum ar fi realizarea de achiziţii importante pe bază de credit în loc de economii.

Iată ce descoperă ştiinţa cu privire la impulsurile noastre ascunse legate de cheltuieli şi economisire şi cum ne putem corecta cele mai mari greşeli.

Să conferim viitoarelor cheltuieli suficientă importanţă. O parte esenţială a unui plan financiar de succes priveşte estimarea veniturilor şi cheltuielilor viitoare.

Obiectivul general este, bineînţeles, să nu cheltuim mai mult decât câştigăm. Adesea, însă, mentalul nostru, intervine.

Problema: din motive pe care cercetătorii încearcă încă să le înţeleagă, oamenii au dificultăţi în a-şi estima cheltuielile. Potrivit unui studiu din 2008, oamenii utilizează modele prea simpliste de raţionament care se concentrează prea mult pe venituri.

Iar acest lucru are implicaţii uriaşe în ceea ce priveşte realizarea planurilor financiare, spune John Lynch, director de cercetare la Universitatea din Colorado. Când îşi fac planuri financiare, oamenii se gândesc la venituri, dar nu se concentrează cu adevărat asupra creşterii cheltuielilor, astfel încât ajung să considere că-şi permit lucruri pe care de fapt nu şi le permit.

Lynch şi echipa sa caută soluţii comportamentale pentru această dilemă, însă acesta consideră că stabilirea unui buget clar reprezintă un element vital.

Să cunoaştem adevăratul cost al sentimentului de responsabilitate

Pentru mulţi, un plan financiar vizează concentrarea pe un singur obiectiv: păstrarea şi acumularea unui anumit volum de economii. Este un obiectiv valoros, însă unele studii recente sugerează că în acest fel oamenii tind să cheltuiască mai mult decât ar face-o altfel.

Abigail Sussman, profesor de marketing la Booth School of Business de la University of Chicago, are o teorie: Economisind oamenii se simt mai responsabili din punct de vedere financiar. Însă această dorinţă de a te simţi responsabil poate fi atât de puternică, încât poţi ajunge să te împrumuţi la dobânzi mari pentru a-ţi menţine economiile la un nivel ridicat şi a avea un sentiment pozitiv privitor la tine însuţi.

Sussman spune că oamenii ar trebui să aibă o viziune de ansamblu şi să nu privească toate deciziile prin prisma păstrării economiilor. Cei care au o plasă de siguranţă solidă reprezentată de economii ar trebui să realizeze un plan financiar care să includă posibilitatea de a cheltui din economii pentru a evita îndatorarea.

Să nu mai cheltuim pentru a ne autorăsplăti

Mulţi dau greş şi cheltuiesc prea mult de fiecare dată din cauza modului în care percep puterea voinţei şi a ceea ce consideră că merită pentru faptul că recurg la ea.

Potrivit unor studii, unii oameni îşi imaginează voinţa drept o resursă limitată, în timp ce alţii o văd drept o resursă ce nu se epuizează niciodată. De aceea există comportamente foarte diferite în perioade de stress. Cei din prima categorie consideră că merită să se autorăsplătească pentru că dau dovadă de o oarecare voinţă, în timp ce cei din a doua categorie nu consideră autorăsplătirea drept necesară.

Cei din prima categorie au diverse metode, totdeauna nesănătoase, de a se autorăsplăti, cum ar fi consumând junk food sau a cheltui peste buget. Acest comportament este relevat de un studiu realizat în 2015 de către o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford şi Universitatea din Zürich.

Modificarea modului în care o persoană percepe voinţa ar necesita probabil un efort pe termen lung, spune Veronika Job de la Universitatea din Zürich. Pe termen scurt, aceasta recomandă ca cei din prima categorie să încerce să găsească alte modalităţi de a se autorăsplăti, cum ar fi practicarea unui sport, plimbări în natură sau meditaţie.

În plus, sugerează aceasta, cei care tind să se autorăsplătească după perioade stresante ar trebui să evite să ajungă în situaţii în care ar putea fi tentaţi să piardă controlul. „Dacă ştii că ai avut o zi proastă şi că tinzi să mergi la cumpărături pentru a te autorăsplăti, ar trebui să eviţi să te îndrepţi în direcţia magazinelor în ziua respectivă“, spune Job.

Dispoziţia este importantă

Alte studii au început să analizeze relaţia dintre stările sufleteşti şi obiceiurile legate de cheltuieli. Stările sufleteşti influenţează modul în care te raportezi la bani.

Potrivit unui studiu realizat în 2012 în rândul a 4.500 de consumatori olandezi, oamenii nefericiţi economisesc mai puţin, cheltuiesc mai mult şi au o mai mare înclinaţie către consum. Aceştia au un control restrâns asupra propriilor cheltuieli şi prevăd o creştere a inflaţiei pe viitor. Oamenii fericiţi, pe de altă parte, se comportă exact invers. Aceştia economisesc mai mult pentru a beneficia de pe urma preţurilor mai mici pe termen lung şi cheltuiesc mai puţin pe termen scurt.

Cahit Guven, profesor de economie la Deakin University din Australia, ne sugerează să amânăm luarea de decizii financiare până în momentul în care starea noastră se îmbunătăţeşte. Acesta recomandă de asemenea să ne revizuim planurile financiare dacă pare că ne concentrăm prea mult pe termen scurt şi să implicăm şi alte persoane apropiate în realizarea planurilor financiare.

Nu lăsaţi valoarea proprietăţilor deţinute să vă tenteze

Mulţi oameni cheltuiesc mai mult atunci când valoarea activelor deţinute, în special proprietăţi, urcă, deşi în realitate activele respective nu le vor creşte puterea de cumpărare pe viitor.

Există mai multe posibile explicaţii. Mai întâi, cu cât valoarea unei proprietăţi creşte, cu atât oamenii simt că au bani în plus de cheltuială sau se pot împrumuta mai mult oferind proprietatea drept garanţie.

Daniel Cooper, economist la Rezervele Federale din Boston, spune că în general trebuie să ne gândim la locuinţele noastre nu ca la o investiţie, nici măcar ca la un activ financiar, ci ca la un loc de locuit. În plus, nu trebuie să ne gândim la locuinţă ca la un mijloc de a împrumuta mai mulţi bani.

Sursa info