”Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide. Sau cine este omul acela între voi care, de va cere fiul său pâine, oare el îi va da piatră? Sau de-i va cere peşte, oare el îi va da şarpe? Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?” (Matei 7, 7-11)

„Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide!“ Aceste cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos sunt cele care ne însoţesc în călătoria duhovnicească pe care o parcurgem în Postul Sfintelor Paşti.
Drumul acesta este unul anevoios, presărat cu multe căderi şi cu multe regăsiri; de la „înălţimea“ unui fariseu care se considera drept până la „micimea“ unui răufăcător mântuit.
Această călătorie o săvârşim însoţiţi de rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: „Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie, slugii Tale. Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor“.
Putem spune, pe drept cuvânt, că aceste cuvinte formează codul de legi morale valabile fiecărui creştin din această lume. (Pr. Dumitru Păduraru)