„Luaţi seama la voi înşivă. Că vă vor da în adunări şi veţi fi bătuţi în sinagogi şi veţi sta înaintea conducătorilor şi a regilor, pentru Mine, spre mărturie lor. Ci mai întâi Evanghelia trebuie să se propovăduiască la toate neamurile. Iar când vă vor duce ca să vă predea, nu vă îngrijiţi dinainte ce veţi vorbi, ci să vorbiţi ceea ce se va da vouă în ceasul acela. Căci nu voi sunteţi cei care veţi vorbi, ci Duhul Sfânt. Şi va da frate pe frate la moarte şi tată pe copil şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi îi vor ucide. Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până la urmă, acela se va mântui”. (Marcu 13, 9-13)

Îndemnul Domnului Iisus Hristos este de a ne înarma cu răbdare în toate încercările care vin asupra noastră în această viaţă. Se spune că ai atâta înţelepciune, câtă răbdare ai. Mântuitorul aminteşte despre cele pe care creştinii le vor îndura: acuze nedrepte, umiliri, bătăi, trădări.

Toate acestea sunt pentru întărirea credinţei noastre şi ca o mărturie a purtării în mod responsabil a crucii. Ne putem întreba: dacă Domnul Hristos ne aminteşte despre acestea, oare cum vom putea depăşi aceste încercări? Să ştim că nu ne lasă Mântuitorul fără ajutor, însă e nevoie de răbdare. Oare ce-o fi răbdarea şi de unde putem căpăta răbdare?

Ei bine, răbdarea nu o putem cumpăra, ci doar o putem dobândi; nu o putem cântări, ci doar o putem înmulţi. Răbdarea o putem păstra doar când o întărim.

Un adevărat creştin pe toate le rabdă, întărit de gândul la povara crucii purtată de Domnul Hristos, la răstignirea Sa, dar şi la Învierea Sa. Cu un bob de rădare putem trece marea acestei vieţi. (Pr. Dumitru Păduraru)