”Şi Eu zic vouă: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia; şi cel ce caută găseşte, şi celui ce bate i se va deschide. Şi care tată dintre voi, dacă îi va cere fiul pâine, oare, îi va da piatră? Sau dacă îi va cere peşte, oare îi va da, în loc de peşte, şarpe? Sau dacă-i va cere un ou, îi va da scorpie? Deci dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi fiilor voştri daruri bune, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da Duh Sfânt celor care îl cer de la El”! (Luca 11, 9-13)
Domnul Iisus Hristos ne îndeamnă să lucrăm pentru sufletele noastre. Aşa ne învaţă: „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide”. Cele trei verbe: a cere, a căuta şi a bate, sunt la imperativ. Deci este imperativ să ne implicăm personal şi responsabil în drumul sinuos al dobândirii vieţii veşnice.
Luminarea minţii vine de la Dumnezeu ca un răspuns la căutările şi întrebările noastre. Harul ni-l oferă Dumnezeu, dar credinţa şi faptele bune ţin de contribuţia şi eforturile fiecăruia dintre noi. Dumnezeu nu apreciază pe cei care nu întreabă, nu se interesează, nu au dorinţa de a cerceta.
Domnul Hristos a apreciat pe tânărul care s-a interesat de viaţa veşnică, a explicat Apostolilor cine are întâietate şi a dat ca exemplu pe chivernisitorul cel înţelept. Dacă vrem să-L înţelegem pe Dumnezeu, să căutăm să ne înţelegem mai întâi pe noi. Un Sfânt Părinte spunea: „Împacă-te cu tine însuţi şi vei fi în pace cu Dumnezeu şi cu semenii tăi!” (Pr. D. Păduraru)
