Deci arhiereii şi fariseii au adunat sinedriul şi ziceau: Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni? Dacă-L lăsăm aşa toţi vor crede în El, şi vor veni romanii şi ne vor lua ţara şi neamul. Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereu le-a zis: Voi nu ştiţi nimic; Nici nu gândiţi că ne este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul. Dar aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neam, Şi nu numai pentru neam, ci şi ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăştiaţi. Deci, din ziua aceea, s-au hotărât ca să-L ucidă. De aceea Iisus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo într-un ţinut aproape de pustie, într-o cetate numită Efraim, şi acolo a rămas cu ucenicii Săi. Şi era aproape Paştile iudeilor şi mulţi din ţară s-au suit la Ierusalim, mai înainte de Paşti, ca să se curăţească. Deci căutau pe Iisus şi, pe când stăteau în templu, ziceau între ei: Ce vi se pare? Oare nu va veni la sărbătoare? Iar arhiereii şi fariseii dăduseră porunci, că dacă va şti cineva unde este, să dea de veste, ca să-L prindă. (Ioan 11, 47-57)

Sfântul Evanghelist Ioan ne aduce mărturie despre discuţia mai-marilor iudei în legătură cu Persoana Domnului Iisus Hristos. Membrii Sinedriului se străduiau să aducă dovezi care să susţină că Mântuitorul era un nelegiuit.
Au pledat că este mai bine să moară acest obscur învăţător decât să piară un neam întreg. Îşi făceau probleme şi pentru faptul că mulţi urmau pe Mântuitorul şi credeau în învăţăturile Lui.
Fariseii din zilele noastre arată cu degetul spre urmaşii sinceri ai Mântuitorului. În concepţia lor, a fi creştin înseamnă a fi un înapoiat, a nu fi la curent cu ceea ce se întâmplă în lume, chiar a nu avea habar de descoperirile ştiinţei şi ale tehnicii. Se simt deranjaţi de construcţia unei biserici, de prezenţa unei icoane, de sunetul clopotului, de Sfânta Cruce.
Dorinţa modernilor farisei este aceea de a decide şi în numele generaţiilor viitoare; vor să ia copiilor dreptul la Dumnezeu. O vorbă înţeleaptă spune aşa: „Unde lumina este mai puternică, acolo şi umbrele sunt mai mari!“ (Pr. Dumitru Păduraru)