Iar când veţi vedea urâciunea pustiirii, stând unde nu se cuvine – cine citeşte să înţeleagă – atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munţi, şi cel de pe acoperiş să nu se coboare în casă, nici să intre ca să-şi ia ceva din casa sa, şi cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă îndărăt, ca să-şi ia haina. Dar vai celor ce vor avea în pântece şi celor ce vor alăpta în zilele acelea! Rugaţi-vă, dar, ca să nu fie fuga voastră iarna. Căci în zilele acelea va fi necaz cum nu a mai fost până acum, de la începutul făpturii, pe care a zidit-o Dumnezeu, şi nici nu va mai fi. Şi de nu ar fi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi, pe care i-a ales, a scurtat acele zile. Şi atunci dacă vă va zice cineva: Iată, aci este Hristos, sau iată acolo, să nu credeţi. Se vor scula hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni, ca să ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi. Dar voi luaţi seama. Iată dinainte v-am spus vouă toate. (Marcu 13, 14-23)

***

Capitolul al XIII-lea din Sfânta Evanghelie după Marcu este unul al profeţiilor. Domnul Iisus Hristos a vorbit despre dărâmarea Templului din Ierusalim, dar şi despre construirea unui templul nou, zidit în sufletul fiecărui creştin.

Mântuitorul a spus ucenicilor Săi că va veni o vreme de încercare a credinţei. Asupra urmaşilor Săi se vor abate necazuri şi greutăţi şi vor fi asaltaţi de tot felul de învăţături ale falşilor Mesia.

Noi avem sub ochii noştri împlinirea multora dintre cele profeţite de Hristos Domnul. Totuşi putem spune că vremurile acelea încă nu au venit, şi parcă deja le trăim. Parcă lumea s-a ridicat împotriva lumii şi omul împotriva omului. Binele a devenit povară, iar răul o strălucitoare amăgire.

Peste această lume debusolată şi parcă în căutarea nimicului ridicat la rang de filosofie a vieţii, Domnul Iisus Hristos Îşi ridică mâna Sa ocrotitoare şi rosteşte: „Pace vouă!” Aşa ne încredinţează – oare a câta oară – că doar prin El ne vine izbăvirea. (Pr. Dumitru Păduraru).