Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine. Cine ţine la sufletul lui îl va pierde, iar cine-şi pierde sufletul lui pentru Mine îl va găsi. Cine vă primeşte pe voi pe Mine Mă primeşte, şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Cine primeşte prooroc în nume de prooroc plată de prooroc va lua, şi cine primeşte pe un drept în nume de drept răsplata dreptului va lua. Şi cel ce va da de băut unuia dintre aceştia mici numai un pahar cu apă rece, în nume de ucenic, adevărat grăiesc vouă: nu va pierde plata sa. Sfârşind Iisus de dat aceste învăţături celor doisprezece ucenici ai Săi, a trecut de acolo ca să înveţe şi să propovăduiască mai departe prin cetăţile lor.  

Pericopa evanghelică de astăzi se adresează celor tentaţi să-şi ducă viaţa după intransigentele reguli ale cererii şi ofertei. Domnul Iisus Hristos Se a­dre­­sea­ză celor cu un simţ ne­gus­toresc mai dezvoltat.

Mulţi dintre semenii noştri se întreabă aşa: Ce câştig am eu de pe ur­ma faptului că merg la biserică, că postesc sau că mă rog? Pentru aceştia totul se rezumă la câştigul imediat, la beneficiile materiale.

Atunci când citim cuvintele Evangheliei de astăzi, vedem că Domnul Hristos este Cel care oferă înainte de a cere şi fără a cere ceva anume de la noi. El a acceptat Crucea pentru ca noi să primim bucuria Învierii. El ne oferă cheia cu care putem deschide tainiţele sufletelor noastre.

Nu poţi afirma că eşti realizat personal dacă nu îndeplineşti anumite standarde profesionale. La fel şi un creştin: nu poate dobândi mântuirea dacă nu îşi ghidează viaţa după anumite principii mo­ral-religioase. Fericitul Augustin spunea: „Doamne, fă-mă robul Tău, ca să fiu cu adevărat liber!”. (Pr. Dumitru Păduraru)