Acum, când trenuri nesfârșite cu tancuri americane se întorc precum păsările călătoare pe țărmul Mării Negre, putem declara oficial că yankeii sunt adevărații vestitori ai primăverii pe meleagurile noastre și putem să ne dăm mari că în Delta Dunării n-avem doar pelicani și egrete, ci și buhai de baltă ce se nutresc cu separatiști din Donețk.
Nu e pentru prima oară când simt în nări mirosul celui de-al treilea război mondial. Deși bunicul mă sfătuise să ung școala cu slănină ca s-o mănânce câinii, am tot amânat lucrarea, până s-a apropiat ziua fatidică a ședinței cu părinții, când catalogul cu notele mele proaste avea să-i explodeze maică-mii în obraz.
Singura soluție salvatoare mi s-a părut a fi declanșarea celui de-al treilea război mondial, care ar fi adus asupra orășelului nostru o escadrilă de bombardiere americane, ce ar fi țintit aripa dinspre nord a Școlii nr. 1, unde inchizitorii țineau cataloagele sub cheie. Mă și vedeam scobind fericit a doua zi printre ruinele fumegânde, luând cenușa notelor 3 și 4 în palmă și suflând polenul în ochii tovarășei diriginte.
Zilele astea m-am gândit dacă nu cumva visul criminal al copilului de odinioară se va instala și în tărtăcuțele tinerilor politicieni convocați de doamna dirigintă la DNA, de unde ies purtând în cârcă povara unor note informative adunate în catalog de-a lungul anilor.
N-au avut ei oare slănină îndeajuns ca să ungă Procuratura, s-o mănânce maidanezii? Și nici putirința de a declanșa măcar un mic și șturlubatic război local?
Căci dacă am converti în Kalașnikoave (trei sute și ceva de euroi bucata) șpăgile cu care au fost miruiți politicienii noștri, atunci numai Vanghelie ar fi putut înarma 27.000 de fomiști din cartierul Zăbrăuți, dispuși să ia cu asalt societatea românească de consum.
În câteva ore, lucrul bine făcut ar fi fost dus de urgență la reparat, Codruța Kövesi trimisă la reeducare, Mircea Geoană uns nu președinte, ci împărat al României, tabla radarului de la Deveselu rechiziționată și transformată în cazane de țuică, ceaune de mămăligă și alte spoi-tingiri, iar bonele americane, care țin sub observație acești bebeluși neastâmpărați și averile lor zburătoare, și-ar fi luat degrabă generalii SRI în traistă și ar fi tulit-o unde a înțărcat mutul iapa.
Scenariul pare comic la prima vedere, dar dacă socotim cât de jos a ajuns prețul omului pe piața liberă, câțiva criminali sosiți din frig să vâneze guguștiuci pe străzile Bucureștiului, la invitația unor politicieni pușcăriabili, ne-ar scuti de grija rușilor, care au ieșit deja să planteze în Crimeea puieții cu rază medie de acțiune, cu care vor împăduri baza de la Kogălniceanu.
Mircea Dinescu
