Începe să prindă contur inițiativa administrației locale prin care se dorește ca Baia Mare să devină Capitală Culturală Europeană în 2021. Timpul nu mai are răbdare și sunt foarte multe de făcut până la momentul în care se va desemna orașul câștigător. La început mulți dintre noi am fost sceptici, ba chiar ne-am spus că așa ceva este imposibil de realizat. Astăzi lucrurile stau un pic altfel. Mărturisesc că îmi doresc enorm ca Baia Mare să fie capitală europeană, dar nu m-aș supăra dacă s-ar rata obiectivul.

Mult mai importantă mi se pare a fi competiția în sine. Baia Mare are multe pietre de moară legate de picioare, iar transformarea unui (fost) oraș muncitoresc într-un pol de atracție culturală este mai mult decât dificilă. Dar tocmai acesta este farmecul întrecerii cu rivalele care pornesc la drum cu un bagaj cultural mult mai consistent. Privită din exterior, această competiție pare a fi inegală, pentru că din start suntem tentați să credem că Timișoara, Brașovul sau Clujul sunt îndreptățite să câștige. Provocarea pentru cei care au gândit proiectul constă în anularea decalajului existent între Baia Mare și celelalte aspirante, astfel încât judecătorii să fie puși în dificultate atunci când vor lua decizia finală.

Dacă Baia Mare se va pregăti temeinic și va face absolut tot ce îi stă în putere pentru a ieși câștigătoare, dar nu va reuși, asta nu va fi o înfrângere, ci un mare câștig pentru prezentul și, mai ales, viitorul său. Sunt ferm convins că după cinci ani de muncă pentru realizarea unor obiective culturale la care nici nu visam, orașul acesta va arăta altfel, despărțirea de trecutul de care pomeneam va fi un fapt împlinit, o realitate. Această întrecere, indiferent de deznodământul ei, va face ca Baia Mare să aibă o infrastructură culturală numai bună de utilizat de către practicanții și consumatorii de artă. Și rezultatele nu vor întârzia să apară. Nu va trece multă apă pe Săsar până ce orașul va avea operă, filarmonică, teatru, cinematografe, săli de expoziție, centre de creație și multe altele.

Dintre obiectivele ce alcătuiesc patrimoniul cultural al unui oraș, astăzi avem doar biblioteca județeană și muzeul de mineralogie care îndeplinesc standardele din domeniu. E nevoie de eforturi conjugate pentru ca în următorii cinci ani să avem în circuitul cultural Centrul Vechi, Castelul Pocol, Casa de Cultură, Colonia Pictorilor, zona din preajma Muzeului de Etnografie, Hotel Minerul. Lista e foarte lungă, dar mă opresc aici. Cu siguranță cei care au gândit acest demers știu ce au de făcut, nu le dau eu sfaturi.

Foarte importantă mi se pare a fi în această ecuație atitudinea cetățenilor băimăreni. Este o încercare, disperată dacă vreți, de a renaște componenta culturală a urbei. Cu altă ocazie de acest gen sigur nu ne vom mai întâlni mulți ani de aici înainte. Pentru materializarea inițiativei se vor atrage fonduri externe și bugetare, finanțatorii își deschid mult mai ușor pungile când este vorba de proiecte din domeniul cultural. Sunt șanse uriașe de care trebuie să profităm, dacă vrem cu adevărat să însemnăm ceva în acest colț de lume. Un oraș verde, performant în cultură, sport și învățământ este mai atractiv și pentru investitorii din domeniul economic. Toate se leagă unele de altele, orice activitate performantă singulară are un sfârșit previzibil, nu poate dura multă vreme.

Legat de acest proiect deosebit, constat că s-a format deja o tabără de contestatari, care ar face orice pentru ca inițiativa să eșueze. Iată ce am citit pe un site local zilele trecute:

”Utopie sau SF? Baia Mare se vrea Capitală Culturală Europeană în anul 2021, în condițiile în care țiganii au rămas tot pe Craica, străzile arată ca după un război mondial în mai multe zone din oraș, iar agenții economici au fost sufocați iarna trecută de închiderea parcărilor și a traficului din Centrul Vechi”.

O gândire de buticari și tejghetari puși pe căpătuială în regim de urgență, așa-ziși agenți economici, care ar vrea că Centrul Vechi să fie stăpânit de ei, cu drept de moștenire pentru urmașii lor. Ce operă, ce filarmonică, ce muzeu, ce teatru ne trebuie? Nu sunt mai bune crâșmele aducătoare de profit? Ca să fie mai convingători, cei care patronează site-ul respectiv au postat mâzgălelile neghioabe ale unui turist prostovan, plătit probabil ca să denigreze Baia Mare și să ridice în slăvi celelalte orașe contracandidate.

Pentru că iată care sunt plusurile și minusurile orașului nostru în viziunea acestui dobitoc sadea:

+ Au foarte multe turnuri cu ceas.
– Primarul și-a creat propriul lagăr de concentrare, când a evacuat romii într-o fostă fabrică de chimicale, după care a construit un zid în jurul lor.
– Singurul proiect de construcţie culturală pe care l-am văzut acolo era o catedrală ortodoxă imensă și urâtă.
– Are un centru istoric, dar nu se compară cu cel din alte orașe ardelenești.
– Localurile sunt nașpa, am căutat cinci ore un loc decent de băut.

Nimic nu mai poți să spui după ce parcurgi minciunile și dezinformările cretinului. Crâșmarul cu mustață dar fără pic de minte, șeful site-ului respectiv, a apelat la serviciile tâmpitului și i-a postat inepțiile. Îmi vine în minte un catren pe care l-am citit undeva cu mai mult timp în urmă:

În ţara proştilor (secretă)
Ar fi, se zice, o trompetă,
Sunând tot timpul Adunarea
Şi niciodată… Deşteptarea!

Așa e, proștii se adună mereu, dar nu se pot deștepta niciodată. Și chestia asta nu e nici utopie nici SF, e realitate.

Grigore Ciascai