Sper să mă scuze de acolo, din Cer, tizul meu Eugen Ionescu că am îndrăznit să împrumut titlul. În mijlocul scandalului legat de soarta Greciei, prim-ministrul României s-a decis, pe neaşteptate, să renunţe la programul de reeducare a genunchiului în Turcia şi să revină înţară. Nu cred că dramatismul negocierilor pentru păstrarea integrităţii Euro-uniunii e cauza acestei “precipitări”.
Până mai ieri, Ponta era foarte senin, îndepărtând dintr-o fluturare de mână, pe Facebook, orice asemănare dintre soarta Greciei şi situaţia din România. Mă întreb dacă cifrele pe care se bazează siguranţa lui nu sunt cumva minciuni. Şi deficitul declarat de Grecia ani de zile – puţin peste 3% la sută din PIB când a aderat la moneda unică, peste 5% înainte de criza economică – s-a dovedit, în realitate, a fi peste 13%!
Cred că domnul Ponta nu a revenit în fruntea Guvernului nici pentru că i s-a făcut ruşine când l-a văzut pe John Kerry, Secretarul Departamentului de Stat al SUA, târându-se în cârje – după multiple fracturi de femur şi de bazin la o vârstă mult mai înaintată – la negocierile privind programul nuclear iranian. Nu, nu cred că ruşinea l-a făcut pe Ponta să vină la serviciu, ci faptul că, dintr-odată, e “la modă” să vii în cârje la şedinţe!
Doamne! Câtă diferenţă! Alexis Tsipras, mult hulitul prim-ministru grec, a acceptat invitaţia de a lua cuvântul în plenul Parlamentului European, coborând în groapa cu lei, aplaudat şi huiduit în acelaşi timp. Un nou demers democratic după referendumul care i-a întărit mandatul pe care i l-a dat poporul grec. De la început, Tsipras a remarcat că este pentru prima dată când se discută în mod transparent problemele cu care se confruntă negociatorii.
În discursul său, a subliniat anomalia care domneşte în instituţiile Uniunii Europene, unde Parlamentul, singurul for ales democratic de cetăţenii europeni, are un rol subaltern mai ales în chestiuni atât de delicate cum este soarta unei ţări membre şi a datoriei sale. În prima rundă de negocieri, totul s-a petrecut în mare secret, singurul lucru care a “transpirat” a fost faptul că “Troica” a înapoiat documentul oficial după ce a corectat cu roşu măsurile pe care intenţiona guvernul grec să le adopte pentru a redresa situaţia economică. Ca pe extemporalul unui elev nedisciplinat! Referitor la această jignire, Tsipras a spus doar că problema Greciei este şi problema Europei şi nu se va putea rezolva decât aplicând principiile pe baza căreia această Uniune s-a născut.
Primul principiu ar fi cel al democraţiei; dacă un guvern ales democratic într-un stat membru nu are libertatea să-şi aleagă măsurile pe care să le aplice ca să redreseze economia, ci trebuie să pună în practică doar programele impuse din afară, atunci nu mai este nevoie de alegeri democratice, ci “Troica” să numească un guvernator şi un cabinet de tehnocraţi care vor executa ordinele fără să crâcnească! Ferice de aceastăţară, Grecia, că are asemenea politicieni! Are dreptate Ponta când spune că România nu seamănă cu Grecia! La noi, guvernul rezultat în urma alegerilor democratice aplică măsurile de austeritate impuse de FMI şi Comisie mai ceva ca o slugă!
A mai spus Tsipras că austeritatea nu poate rezolva problema datoriei. Nu face decât să o agraveze şi nu numai în Grecia, ci peste tot unde a fost aplicată. Că intenţionează să îndrepte măsurile pe care el consideră că trebuie să le adopte către cei care pot suporta greutatea acestei datorii, care au mijloace, nu au suferit până acum, şi nu înspre aceiaşi amărâţi care plătesc întotdeauna oalele sparte, nu numai în Grecia, ci peste tot în Europa.
Aici i-au sărit în cap toţi Caţavencii Partidului Popular European văicărind asistentele medicale slovace şi fermierii polonezi pe care “indolentul, neseriosul premier grec” îi condamnă la plată… Oare chiar nu ştiau ei sau Comisia şi Banca Centrală Europeană că sutele de miliarde pe care le împrumută Grecia s-au întors în seifurile băncilor germane şi franceze care, după ce au dat credite mai ceva ca în România, şi-au recuperat pierderile din banii Europei şi apoi au părăsit barca găurită numită Grecia? Nu ştiau nici de tancurile, muniţia şi submarinele second-hand pe care le-au cumpărat guvernele Greciei de cinci ani încoace? Nu a ştiut nimeni nimic şi au continuat să arunce cu sutele de miliarde în această gaură numită datoria greacă! Iar acum, îndârjiţi de ura pe care le-o inspiră acest tânăr zâmbitor, se gândesc să arunce Grecia afară din zona Euro. Eu cred că, dacă vor duce la bun sfârşit această ameninţare, o vor face ca să se descotorosească de Tsipras şi Syriza lui! Cred că le stau în gât ca un os de balenă!
Sunt curios însă cum vor duce la capăt această ameninţare, repede botezată Grexit! “Troica” este atât de orbită de ură încât nu aude “His Master’s Voice”, care îi şopteşte îndemnându-o să o ia mai încet cu pianul pe scări… Să fi uitat “Troica” moştenirea lui Churchill, sacrificiile pe care le-a făcut Buldogul britanic pentru a smulge Grecia 100% de pe hârtiuţa Tătucului Stalin? Madame Lagarde a lăsat garda mai jos iar FMI a şi întocmit un raport din care reiese că datoria Greciei nu poate fi plătită. Obama înroşeşte telefoanele încercând să o domolească pe doamna Kancelar… Sunt sigur că, după ce au ameninţat Grecia în fel şi chip, europenii vor înghiţi găluşca.
Berlinul este primul care ar trebui să-şi amintească de faptul că Germaniei i-a fost redusă cu 60% datoria pe care o avea faţă de aliaţi imediat după cel de al II-lea Război Mondial, după tot prăpădul pe care l-a făcut în Europa… Ca să nu mai vorbim de planul de ajutorare Marshall de care a profitat… “Tratamentul” care i-a fost aplicat în schimb Greciei de cinci ani şi jumătate încoace, în ciuda austerităţii care a tăiat salariile şi pensiile cu un sfert, nu a făcut decât să crească datoria ţării de la 100 de miliarde la 320 de miliarde de euro…
E de mirare că guvernul grec a îndrăznit să înfrunte “Troica” şi creditorii când i s-a cerut să continue să strângă şurubul deşi este evident că ţara se prăbuşeşte? Că, în aceste condiţii, nu are cum, nu are cu ce plăti datoria? Este nevoie de măsuri care să relanseze economia pentru ca Grecia să plătească fără să se îndatoreze în continuare. Iar Europa ce face? Europa vrea să dea Grecia afară! De unde? De pe hartă?! Să fi uitat “Troica” şi creditorii de poziţia geografică strategică a Greciei?
Se pare că au uitat de tot, orbiţi de furie atunci când echipa de negociatori greci a îndrăznit să-i înfrunte, să-i numească terorişti şi şantajişti. Şi nu sunt? Nu am simţit şi noi, românii, pe pielea noastră presiunile Europei când am decis să facem referendumuri ca să debarcăm din funcţie sluga perfectă a străinătăţii, Traian Băsescu, care îşi permite să facă astăzi comentarii în loc să stea la puşcărie, la răcoare?
Îi numim cu atâta uşurinţă pe greci “puturoşi”, “profitori” şi “nesimţiţi”, când ar trebui să îi invidiem pentru politicieni ca Tsipras, Varufakis şi Tsakalotos care au studiat în Occident, dar n-au devenit slugile străinătăţii, ci vor să-şi servească propriul popor. Când subsolul nostru va fi secătuit şi băncile străine îşi vor pune la adăpost profiturile, vor părăsi cu toţii România — aşa cum au făcut în Grecia – lăsând în urmă defrişări, pământ otrăvit şi o naţiune înglodată în datorii. Şi nu va exista un partid sau politicieni care să ştie cum să salveze ţara!
Sau poate vom fi norocoşi, NATO va mai avea nevoie de un cap de pod în coasta Rusiei şi atunci va învesti un guvernator şi un guvern de tehnocraţi ca să facă ordine, să ne scape de oligarhi (politicieni) şi de carteluri (partide). Aşa că stăm mult mai rău decât Grecia!
Eugen Mihăescu
