Arhitectul braşovean Bogdan Mureşan a proiectat mai multe locuinţe din baloţi de paie, al căror preţ este de doar 1000 de euro. Specialistul aduce în România un concept folosit deja la scară largă în America. Obiceiul construirii caselor din paie datează încă din Paleolitic în zona Africii. Baloţii au început să fie folosiţi ca material de construcţie la scară largă începând cu anul 1850 în Nebraska (SUA) când s-a inventat presa de balotat. Există încă în picioare o casă construită în SUA acum 100 de ani. În Europa metoda a fost preluată de norvegieni şi nemţi. În ţările nordice sunt sute astfel de case.
Arhitectul braşovean a fost mereu interesat de soluţii ieftine şi durabile pentru construirea unei case. A vrut să facă astfel de case la Cristian, dar proprietarii au les până la urmă lemnul. Anul acesta va construi prima casă de 1000 de euro la Şomcuta Mare în Maramureș. „Sunt interesat încă din perioada studiilor de proiectarea locuinţelor verzi. Am avut onoarea de a fi invitat de Harald Medboe şi Eirik Gram Frank doi prieteni norvegieni de la care am învăţat cum se construieşte o astfel de casă din baloţi de paie. Dacă pentru occident un astfel de proiect are mai mult conotaţii ecologice, la noi ar putea deveni un proiect social datorită costurilor extrem de scăzute. Anul acesta o voi construi pe prima la Șomcuta, în apropiere de Baia Mare şi sper să am proiecte în curând şi la Braşov“, povesteşte Bogdan Mureşan.
Case rezistente
Casele din baloţi de paie nu sunt case din chirpici. Sunt case rezistente, solide şi eficiente energetic. „Toată lumea când aude de case din paie se gândeşte automat la povestea celor trei purceluşi. Lucrurile nu stau însă aşa. Casele din paie rezistă mai bine de la un cutremur decât cele din beton, deoarece sunt elastice. Baloţii reprezintă şi o izolaţie perfectă, deci nu mai este nevoie şi alte adaosuri. Singura problemă este apa în exces. Rezistă la o infiltraţie de 19% apă în interiorul zidurilor. De asemenea acest case nu ard, deşi toată lumea se gândeşte la pericolul de incendiu. Au fost făcute teste. Oamenii pot încerca să dea foc unui balot de paie legat şi vor vedea că nu arde“, mai spune arhitectul.
Cum se construieşte o casă din baloţi
Construcţia unei astfel de locuinţe este simplă, dar trebuie respectate nişte reguli de bază. ,,Iniţial, se face o fundaţie de pietre de 50 – 70 de centimetri. Fundaţia unei asemenea case poate fi zidită din pietre de râu, lipite între ele cu mortar. Urmează apoi o placă de beton armat. După ce se construieşte temelia şi baza casei în aceasta se fixează ţepuşe de lemn, care vor împiedica paiele să alunece, apoi se pun baloţii şi ulterior zidurile din baloţi sunt prinse între paleţi de lemn şi legate cel puţin cu sârmă. Însă, asamblarea casei se mai poate face cu ajutorul unor legături sau dispozitive metalice, cu şuruburi. Astfel, aceşti pereţi de cinzeci de centimetri lăţime pot suporta fără nici o problemă o casă normală de până la patru metri înălţime la o suprafaţă de 100 de metri pătraţi. Această structură, foarte simplă, poate avea şi o mansardă. Totul trebuie apoi tencuit cu lut şi paie tocate, iar apoi vopsit cu var. Acoperişul se face în general din lemn“, explică Bogdan Mureşan.
Costuri extrem de mici
O casă din baloţi de paie de 75 de metri pătraţi costă doar 1.000 de euro. Asta dacă beneficiarul are materialele la îndemână. Este nevoie de piatră, puţin lemn, lut şi bineînţeles baloţi de paie. Se poate construi în regie proprie cu ajutorul a câţiva prieteni în două-cinci săptămâni. Are un confort termic sporit deoarece zidul din baloţi are 50 de centrimetri grosime. Practic vara este răcoare, iar iarna este cald. Se poate face şi un acoperiş înverzit şi atunci costurile de încălzire se reduc cu 30%. Dacă omul nu are materialele disponibile acestea nu costă mai mult de 1.000-1.500 de euro. Deci casa îl va costa maximum 2.500 de euro. Din baloţi de paie se pot face şi adevărate vile cu etaj. O astfel de locuinţă ajunge să costă 20.000 de euro, cam 20% din preţul uneia din beton şi cărămidă. Arhitectul speră ca acest proiect să prindă în România.
„Sunt zece ani de când încerc să construiesc o casă independentă energetic. Sper să acest proiect va prinde. Dacă omul care o construieşte are un curs de apă pe teren se poate face o microhidrocentrală şi atunci costurile cu energia sunt zero. Se mai pot folosi încălzitoare solare. Eficienţa energetică a acestor locuinţe este dovedită. Norvegia are o climă mult mai aspră ca a noastră şi de aceea mulţi oameni de acolo au optat pentru această soluţie“, mai spune arhitectul. (adevarul.ro)
