Programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat Dacian Cioloș pornește de la tragedia din clubul Colectiv, care „a creat un orizont de așteptare la nivelul societății” și „a dat un mandat moral partidelor politice”, fiind evidențiat faptul că viitorul Cabinet trebuie să răspundă acestor realități.
În document se precizează că Guvernul Cioloș nu poate și nu își va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească.
„Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, în care aceste pregătiri structurale să aibă loc. În același timp, va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfășurarea proceselor electorale în condiții optime, pentru toți românii, indiferent unde se află ei”, se arată în programul de guvernare.
Cabinetul Cioloș își mai asumă amendarea, de urgență, a legislației electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari și președinți de consilii județene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenți, posibilitatea asocierii unor independenți pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secții de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezență semnificativă a cetățenilor români.
De asemenea, se intenționează realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieții economice și sociale a țării. În plus, se propune facilitarea implicării grupurilor cetățenești în formularea de inițiative legislative.
Obiectivul major pe care și-l propune Cabinetul Cioloș este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a țării, concentrându-se pe identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor europene, odată cu finalizarea implementării programelor pentru perioada 2007-2013 și lansarea de urgență a tuturor programelor pentru 2014-2020.
Principiile de fiscalitate se referă la asigurarea unui cadru care să fie stabil, predictibil, transparent, la care se adaugă debirocratizarea, simplificarea și armonizarea reglementărilor.
Și investițiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, proiectele în derulare urmând a fi evaluate pentru a grăbi realizarea lor.
Documentul face referire și la concentrarea pe relația României cu Bruxelles-ul și pe marile teme de dezbatere din Uniunea Europeană.
La capitolul priorități se prevede: un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile democratice și cu societatea ca actor politic; poziționarea activă a României ca actor strategic în context regional, european și internațional, cu atenție pe relațiile de vecinătate; susținerea fără rezerve a independenței justiției și a continuării luptei împotriva corupției; niciun proces electoral din România nu mai trebuie să fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare; îmbunătățirea eficienței administrației publice, în serviciul cetățeanului; îmbunătățirea sistemului de protecție civilă pentru creșterea siguranței cetățeanului; revizuirea și prioritizarea proiectelor de investiții (inclusiv de infrastructură) în scopul creării de locuri de muncă și al creșterii productivității; mutarea accentului în actul educațional pe transmiterea de informație, pe crearea de competențe pentru viață și reducerea sarcinilor birocratice care apasă pe cadrul didactic.
În programul de guvernare este prezentat și un plan de măsuri pe perioada funcționării acestui Guvern. Ca obiective sunt subliniate: întărirea democrației elective și a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România; stabilizarea mediului economic și creșterea gradului de încredere a agenților economici și a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei; evitarea derapajelor economice potențiale într-un an electoral.
Guvernul Cioloș susține elaborarea bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică, cu monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare și asigurarea condițiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona euro.
Se face referire și la descentralizare, pentru apropierea administrației de cetățean, la prioritizarea investițiilor, la accelerarea proceselor de reformă a statului și la dezvoltarea unui proiect de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului.
În privința transporturilor, se dorește valorificarea poziției geografice a României și transformarea țării într-un nod logistic regional.
Un alt capitol prevede măsuri referitoare la dezvoltare socială, cultură, minorități, mediu, tineret și sport.
Alte măsuri se adresează statului și siguranței naționale, cu respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE și din parteneriatele strategice la care România este parte, prin creșterea capacității operaționale a forțelor armate și alocarea resurselor necesare pentru realizarea programelor de achiziții și înzestrare.
În planul politicii externe, documentul subliniază că parteneriatul strategic cu SUA a fost și rămâne reperul central al politicii externe a României.
Se menționează, de asemenea, redefinirea rolului și statutului polițistului în societate, precum și elaborarea și adoptarea unei noi legi a sănătății, redefinirea statutului personalului medical în societate, prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanței, elaborarea unui program multianual de investiții în sănătate.
Guvernul și-a prezentat și principiile referitoare la românii de pretutindeni și la eficientizarea activităților publice în sensul oferirii de servicii digitale pentru cetățeni.
Agerpres