Miercuri, la Strasbourg, am avut o dovadă elocventă a ceea ce un analist francez spunea, de curând: „în Europa, facem conversaţie împreună dar fiecare acţionează pe cont propriu”. Exemplele de acţiuni unilaterale sunt numeroase – şi din Olanda şi din Franţa şi din Germania sau din Grecia.

Sună frumos discursul lui Barroso. Dar să vedem ce se întâmplă în realitate (apropo de concluziile sale). Trei aspecte din aceeaşi zi (12 septembrie):
1) Abordarea incorectă şi inelegantă a comisarului Vivianne Reding la dezbaterea despre România, abordare care tratează România nu ca pe un „stat – naţiune”, partener, membru al UE, ci ca pe o colonie, în care „suveranitatea” este exercitată din exterior;

2) Abordarea preşedintei Lituaniei, prin formule lipsite de respect pentru ţara pe care o vizita;

3) În fine, dezvăluirea excepţională, HotNews, de la ora 13:06, prin care se arată: „Surse de la Bruxelles au declarat pentru HotNews.ro că secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, i-a transmis o scrisoare ministrului Pivniceru solicitându-i să facă transparente procedurile de numire a noilor şefi de la Parchetul General şi DNA, astfel încât să fie cunoscute CV-urile candidaţilor, planurile de management ale acestora. Ministerul manifestă reţinere în a prezenta toate aceste date, învocând între altele dorinţa candidaţilor de a nu fi expuşi unor presiuni şi atacuri pe durata procesului de selecţie.”

V-aţi prins? Iată ce lucruri minunate se pot face în baza suveranităţii „partajate”. Ce rezultă de aici?
a) „Sursele” de la Bruxelles i-au umblat în corespondenţă doamnei Catherine Day care pare a fi, din ştire, eminenţa cenuşie a lui Barroso, ocupându-se de procesul de numire de la PG şi DNA, astfel încât numirile să nu se facă în baza „bunelor practici” anterioare, stabilite de Monica Macovei, ci printr-o procedură nouă care să ducă la numirile dorite de Băsescu/ Barroso/ Redding. Oare, nu ar fi mai simplu ca doamna Day să transmită direct numele celor care ar trebui să fie numiţi? Ar fi şi un experiment util înainte de numirea unui Procuror public european.
b) Au apărut unele coincidenţe. Cum s-a „scurs” scrisoarea către HotNews? Păi, Dan Tapalagă a fost, la Ministerul Justiţiei, purtătorul de cuvânt al Monicăi Macovei, Monica Macovei este la Bruxelles, apropiată (?) de echipa doamnei Day, coordonatoara rapoartelor MCV pentru România.
c) Dan Tapalagă şi prietenii nu sunt mulţumiţi de faptul că „ministerul manifestă reţinere” (era să adaug „suverană”) în legătură cu presiunile de la Bruxelles.
d) Proverbul românesc „afară-i vopsit gardu’, înăuntru – leopardu’” se dovedeşte, încă o dată, a fi adevărat.

Din păcate, în condiţiile dificultăţilor economice din UE, se încearcă transferul facturilor către „fraieri” (expresie pe care am învăţat-o în noua locaţie). Discuţiile super – ideologizate despre democraţie, statul de rept, regula de drept, lovituri de stat de drept, „ţăndările” statelor de drept nu fac decât să acopere operaţiunea din săptămânile viitoare referitor la continuarea privatizărilor, în contextul în care doar firmele străine vor putea participa, din motive obiective, la aceste proceduri.

În perioada 2000-2004 s-au făcut numeroase sacrificii (inclusiv prin privatizări) în ideea că vom putea obţine cei 30 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile pentru perioada 2007-2013 în vederea modernizării economiei. Nu am obţinut decât 10 %. Unde s-au dus restul de bani? Nu ar trebui să cerem utilizarea completă a acestor fonduri, înainte de a continua cu privatizările – sub forma vânzării mobilei din casă?
Adrian Năstase